28 lucruri de stiut despre BANIA

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 31.07.2016 14:05 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# Depresiunea ”Ţara Almajului”, in care se afla şi comuna Bania, care cuprinde satele Bania şi Girbovaţ, ocupa partea sudica in cadrul judeţului Caraş-Severin. Bania are cea mai mare suprafaţa intre toate satele almajene, avand in general intreg teritoriul cuprins intre doua rauri mari: Nera la nord-vest şi Valea Mare (Berzasca) la sud-est.
# In Bania, s-a descoperit o asezare din neolitic, cultura Cris. Iar pe locul numit "Cracu-Otara", s-au gasit fragmente de ceramica din epoca bronzului timpuriu, cultura Cotofeni, 1878, aflate la Muzeul Naţional din Budapesta.
# In Cronica Istorica a Almajului, se spune ca s-au gasit monede romane la Rudaria, Bania, Dalboset si pe Valea Birzului, care se afla la muzeele din Viena, Budapesta, Lugoj, Varset si Timisoara. Exista si o precizare „ca pe Valea paraului Bania, la 2 km nord de sat, langa salasul lui Pirtea, s-a descoperit in anul 1929 un tezaur cu 250 de monede imperiale romane”.
# 1330 - almajenii il ajuta pe Basarab I, domnul Valahiei, impotriva lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei. In cinstea izbanzii, se va sadi un stejar in mijlocul Vaii Almajului, pe teritoriul satului Bania, la locul numit „Stajari”.
# 1342-1382 - Coriolan Buracu in Cronica Istorica a Almajului: „pe timpul domniei regelui Ludovic cel Mare si Biserica ortodoxa din districtul romanesc Almaj este supusa la cele mai mari prigoane, preotii ortodocsi fiind alungati din sate, iar cnezilor si nobililor li s-a interzis de a tine preoti schismatici, fiind amenintati cu confiscarea averilor si obligati a-si boteza copiii numai de catre preoti romano-catolici”.
# Bania este atestata documentar la anul 1484, cand regele Matei Corvin doneaza nobilului Iacob Girlisteanu din Rudaria, mosia numita Girliste si urmatoarele mosii cu sate: Girliste, Isalnita, Rudaria, Rusnic, Prilipet, Herneac (Arneag), Marginea si Saliste (ultimele doua fiind de pe teritoriul satului Bania).
# Existenta unui cneaz sau nobil local, Vasile de Bania, confirma ca satul exista deja in actuala vatra si purta acest nume anterior anului 1484.
# Conform traditiei locale, inainte de a exista satul Bania in actuala vatra, au existat sub munte alte trei grupari de asezari: Marginea, Ogasul Corbului si Cioaca lui Bodrila.
# Bania apare in documentele vremii mai ales in timpul stapanirii habsburgice si austro-ungare scrisa in diferite forme: Banya  - in 1484, 1717, 1829; Bania - in 1603; Bandia - in 1690 si 1700; Bania - in 1750, 1770, 1787, 1806, 1828, 1840, 1852, 1896; Pania - in 1776; Paunis - in 1773, 1774; Bannia - in 1799; Bania - dupa 1919.
# Pesty Frigyes, in Istoria Banatului de Severin si a judetului Severin, sustine ca denumirea localitatii ar consemna o activitate miniera bogata: „Bania este ecoul indepartat al cuvantului maghiar banya care inseamna bai sau mine”.
# 1718 - se face prima conscriptie a gospodariilor din Almaj (recensamant). Bania era inregistrata cu 56 de case in 1718 si cu 82 de case in 1749.
# 17 mai 1773 - vizita in Almaj a imparatului Iosif al II-lea, primit la Bozovici de catre obercneazul Dobromir Hircila din Bania si ceilalti cnezi locali, in fata cazarmei din Bozovici.
# 1775 - Batalionul romanesc de la Jupalnic s-a contopit cu cel iliro-sarbesc, formandu-se Regimentul romano-ilir nr. 13 cu sediul la Biserica Alba. Erau doua companii dislocate in Almaj, una la Bozovici si alta la Prigor. Bania apartinea de compania din Bozovici impreuna cu satele: Prilipet, Lapusnic, Moceris, Dalboset, Sopot si Girbovat. Compania avea in anul 1780, 566 soldati si 446 soldati socotiti semi-invalizi.
# La conscriptia din 1774, Bania (Pannia) avea deja 183 de case si 178 de barbati apti pentru serviciul militar.
# 1817 - Dupa vizita imparatului Francisc I si a imparatesei Carolina la Bozovici, se va zidi in fiecare comuna „casa ofitereasca granicereasca” sau cazarma. Atunci s-a zidit si cazarma din Bania, care dupa anul 1873 va deveni sediul Primariei (mai precis, a fost cumparata de catre comuna politica).
# Pana la desfiintarea granitei militare, in 1872, Bania avea 240 de case si 2.374 de locuitori.
# 1872 - Intre toate satele almajene, Bania avea cea mai mica suprafata cuprinsa in cadrul Comunitatii de Avere: 886 jugare si 746 stanjeni – dintre care padurile ocupau 812 jugare si 1560 de stanjeni, iar poienile si pasunile 73 de jugare si 786 de stanjeni (un jugar reprezenta 1600 stanjeni patrati sau 57,75 ari).
# 1890 - Bania avea 2.363 de locuitori si apare pentru prima data consemnarea ca Iosif Beker are un magazin, iar Ioan Cenda si Daniel Ravoievici sunt
# 1900 - Bania avea 552 de case si un numar de 2.454 de locuitori.
# 1913 - Au fost maghiarizate numele localitaţilor: Bania – Banja, Prigor – Nerahalmos, Patas - Nera Patas, Prilipet- Perebo, Rudaria - O.Gerliste, Dalboset - Dalbosfalva, Moceris - Mocsoros, Lapusnic - Nagyloposnok, Girbovat - Garbota, Borlovenii Vechi si Noi - O si Uj Borloveny.
# 8 septembrie 1913 - invatatorul Nicolae Birsan din Bania a fost obligat sa dea foc in piata publica la toate manualele romanesti.
# Din cei 6.614 almajeni mobilizati in primul razboi mondial, 615 erau banieni. Tributul de sange pe care l-a dat Bania se ridica la 89 de morti si 67 de invalizi.
# 1931 - in Bania se inregistrau 586 de case cu un numar de 2.466 locuitori. Tot atunci se inregistreaza 50 de colibe si 86 de salase.
# 1948 - existau 16 membri ai Partidului Muncitoresc Roman. In 1978, erau 127 de membri ai P.C.R.
# 1978 - numarul aparatelor de radio atinge cifra de 400, iar a televizoarelor a crescut de la 8 in1970, la 250 in 1978.
# 28 decembrie 1989 - din Bania s-au incarcat 104 saci continand: fasole - 541 kg.; cartofi - 3.040 faina de grau – 257 kg.; faina malai - 639 kg; branza - 143 kg.; slanina - 60 kg.; ceapa - 90 kg.; morcovi - 15 kg. S-au mai adaugat 44 pasari diferite si o suma in bani de 40.000 lei, plus 74 perechi de ciorapi de lana si au fost trimisi la U.M. 01210 Bucuresti.
# 28 ianuarie 1990 - cetatenii hotarasc reinfiintarea comunei.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Bania se ridica la 1.752 de locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 2.014 locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (95,66%), cu o minoritate de romi (1,48%). Pentru 2,63% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (89,5%), cu o minoritate de baptişti (7,53%). Pentru 2,63% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.[sursa: Monografia localitaţii Bania de Nicolae Andrei, Institutul Naţional de Statistica, Institutul National al Patrimoniului]