1538 km pe urmele colonistilor stabiliti in BANATUL ISTORIC, intre ACASA si DEZRADACINARE...

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 10.09.2018 08:48 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Expoziţie de fotografie digitala, video, print digital, instalaţie, grafica, la Galeria Pygmalion, in perioada 13 – 30 septembrie 2018. Vernisaj: 13 septembrie 2018, ora 18.00

Expoziţia continua proiectul iniţiat in 2012 de Renée Renard avand ca tema istoria propriei familii de origine franco-germana precum şi cea a urmaşilor coloniştilor stabiliţi in Banat in secolul XVIII.
Titlul expoziţiei, 1538 km, insumeaza distanţa parcursa cu maşina de cei doi artişti, acompaniaţi de caţeluşa Nera, gasita langa raul banaţean omonim.

Localitaţile vizate au fost alese luand in considerare seria valurilor de colonizare ale Banatului istoric de dupa Pacea de la Passarowitz, exact cu 300 de ani in urma (Pojarevaţ, Serbia, 21 iulie 1718): carolingeana (1722-1726), tereziana timpurie (1748-1762), tereziana (1763-1772), iozefina (1781-1787), inclusiv perioada ultimului val (1778-1848).

Pentru proiectul pilot, din cele peste 120 de localitaţi colonizate, au fost alese opt sate din Banatul romanesc: Carani (colonizat de italieni), Cenei (croaţi), Charlottenburg (germani), Dudeştii Vechi (bulgari), Tomnatic (francezi), Sfanta Elena (cehi), Valiug (austrieci) şi Vucova (slovaci), urmand ca in viitorul apropiat proiectul sa fie dezvoltat şi pe teritoriul Serbiei şi Ungariei.

Kilometrii parcurşi includ şi destinaţii la malul apelor care delimiteaza Banatul: Dunarea (langa Liubcova), Mureş (la Lipova), Cerna (langa Baile Herculane), Timiş (langa Chevereşu Mare) şi Bega (la Utvin). La mlaştinile de la Satchinez (un model de biotop al Banatului de campie inainte de 1718), şi la raul Tisa se va ajunge in partea a doua a proiectului.
Renée Renard reconstituie memoria locurilor cercetand la un microscop de ultima generaţie probe prelevate din cladiri, cimitire, sol, apa, elemente de vegetaţie, „martore” ale existenţei coloniştilor (tehnica mixta la microscop, fotografie şi video la microscop, procesare digitala, instalaţie) iar Ciprian Chirileanu recompune ansambluri de cladiri vazute de la altitudine mare, cerul fiind in acest caz unicul martor al permanenţei unei comunitaţi (fotografie, procesare digitala, instalaţie, video, grafica).
Proiectul, iniţiat nu intamplator in 2018 (anul european al patrimoniului cultural), are drept scop final reconstituirea drumului intre doua spaţii geografice şi culturale diferite, de la un „acasa” la alt „acasa”, de la „dezradacinare” la „re-inradacinare”, in care nu mai exista marcaje spaţiale şi temporale iar barierele dintre micro- şi macro-cosmos se intrepatrund.

Renée Renard abordeaza in creaţie doua teme principale: cercetarea/ interpretarea memoriei şi convergenţa dintre arta şi ştiinţa. Medii predilecte de exprimare: fotografie şi video subacvatice şi la microscop, procesare digitala, instalaţie. Incepand din 2010 a avut 12 expoziţii personale şi a participat la peste 60 de expoziţii de grup in ţara şi strainatate. In 2016 a obtinut Premiul municipalitaţii din Portet sur Garonne/ Franţa la Triennale Européenne de l’Estampe Contemporaine, iar in 2013 Premio Murano pentru design (secţiunea sticla fuzionata) al Scuola del Vetro Abate Zanetti, Murano/ Italia. Membra a Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara, secţiunea Multimedia şi a grupului Avantpost.ro, vicepreşedinta

Asociaţia Diplomatic Art.

Ciprian Chirileanu este absolvent al Facultaţii de Arte şi Design Timişoara (1998), membru UAP (1999), al grupurilor Graphium (1998), Xilogravura, matrice stilistica (2008) şi Avantpost.ro (2016), vicepreşedinte (2010) al UAP Timişoara. Cu peste 20 de expoziţii personale, prezent la peste 60 de bienale internaţionale şi la peste 60 de expoziţii din Romania, dar şi iniţiator de proiecte – Student Fest (1992), Bienala Internaţionala de Gravura Mica Graphium (2004), Placi comemorative (2013), Diplomatic Art (2014) etc – lucrarile artistului se regasesc in colecţii private şi muzeale, activitatea artistica fiind semnalata de presa şi critica de arta incepand din 1990.