TIMISOARA pe harta GULAGULUI ROMANESC. Certificate de moarte retroactive si EXECUTII la marginea orasului!...
Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 24.03.2018 08:32 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina
Construit in secolul XIX, penitenciarul Timisoara a functionat in perioada interbelica si imediat dupa razboi ca inchisoare militara, fiind destinat in primul rand cadrelor armatei, dar si detinutilor politici.
Inainte de 1945, aici au fost inchisi pentru o scurta perioada liderii comunisti Leontin Salajan si Vasile Docea.
Dupa 1950, la penitenciarul Timisoara au fost incarcerati atat detinuti de drept comun, cat si politici.
De asemenea, penitenciarul era unul mixt, fiind destinat atat femeilor, cat si barbatilor.
Numarul detinutilor inchisi aici in perioada 1945-1967 cunoaste variatii importante.
De exemplu, in anul 1950 erau inregistrate aproximativ 1000 de persoane.
In anii de varf ai represiunii comuniste numarul celor incarcerati in penitenciarul timisorean a crescut considerabil, chiar si peste 1400 de persoane (1957-1958), la supraaglomerare contribuind si caracterul de tranzit al unitatii de detentie.
Precum in majoritatea inchisorilor politice din timpul regimului comunist, la Timisoara, conditiile dure de detentie si violenta la care erau supusi arestatii au determinat moartea a numerosi detinuti.
De exemplu, intre 1949 si 1955 aici au decedat 25 de persoane, carora li s-au redactat "certificate de moarte retroactive".
Tot aici, au fost organizate executii sumare.
Un caz de acest fel s-a petrecut in august 1949, cand sapte persoane, implicate in rezistenta armata anticomunista din muntii Banatului, au fost executate, din ordinul expres al lui Alexandru Nicolschi, directorul general adjunct al Securitatii, intr-un loc necunoscut inca (posibil, Padurea Verde, la marginea orasului).
Executia a fost posibila prin simularea unei tentative de evadare in timpul unui transfer din penitenciarul Timisoara la Aiud.
La Timisoara, aglomerarea era o grava problema, mai ales in momentele de varf ale represiunii comuniste.
Hrana saraca constand din ceai, supa, paine – nu mai mult de cateva sute de calorii zilnic, izolarea, lipsa asistentei medicale de specialitate si brutalitatea gardienilor au fost trasaturi definitorii ale traiului din penitenciarul banatean.
Lipsa paturilor, a paturilor si a pernelor, precum si izolarea in celule nearisite a detinutilor - fara a fi scosi in mod regulat la plimbare - afectau de asemenea starea fizica si psihica a celor incarcerati aici.
La Timisoara au fost inchisi, in prima parte a regimului comunist, numeroase personalitatii ale societatii romanesti interbelice, dintre care amintim: Dumitru Nistor, Sever Bocu, Titus Popovici, Coriolan Baran, A. L. Zissu.
Tot in inchisoarea timisoreana au fost incarcerati numerosi tarani care se revoltasera impotriva colectivizarii, in aceasta zona, in 1949.
Celebrul memorialist Ion Ioanid a petrecut si el o parte din detentia indelungata la penitenciarul banatean.
Penitenciarul Timisoara a fost condus in perioada 1945-1967 de urmatorii directori si comandanti: director Stefan Tomulescu (1945-1946), director Toma Gorun (1946-1947), locotenent-major Iosif Mraviov (1949-1950), director Gheorghe Rusu (1950-1951), locotenent Radu Pista (1951-1953), locotenent-major Stefan Marcui (1953- 1955), locotenent Stan Ciuca (1955), locotenent-major Ioan Prodan (1955-1958), capitan Zaharia Hegbeli (1958- 1959), capitan Ioan Gal (1959-1960), maior Aron Trambitas (1960), capitan Ioan Gal (1960-1962), maior Zaharia Deleanu (1962-1967).
Dintre loctiitori si ofiterii politici ii amintim pe: locotenent Stan Ciuca (1953-1954), loctiitor pentru regim, locotenent-major Toma Ionescu (1953-1956), loctiitor pentru servicii, capitan Ion Gafiuc (1957-1959), ofiter politic, capitan Ion Marcu (1959), loctiitor pentru servicii, locotenent-colonel Constantin Draghici (1960), loctiitor pentru servicii, locotenent-colonel Ion Gal (1960-1963), loctiitor pentru regim, maior Ioan Raffai (1961-1964), loctiitor pentru servicii, Mihai Zbirce (1964-1965), loctiitor pentru regim.
(sursa: hartagulagului.ro)
DOCUMENTAR
Vezi toate stirile21 iunie 1949. Incepe la Tribunalul Militar Timisoara procesul grupului de partizani anticomunisti format din Spiru Blanaru, Domasneanu Petre, Aurel Vernichescu, ...
citeste toata stireaPe 7 iunie 1920, in jurul orei 22, la putul Ronna (Putul I), a avut loc pe atunci cea mai mare catastrofa miniera din Europa, soldata cu 217 victime, dintre care ...
citeste toata stireaPatronii fiind Stan Vidrighin, primarul orasului, si Henrik Baader, presedintele Camerei de Comert si Industrie Timisoara.
citeste toata stirea21 mai 1948. Decretul prin care Cazarma Transilvania din Timisoara este predata primariei de catre Ministerul Apararii Nationale, pentru demolare, in vederea ...
citeste toata stirea25 aprilie 1723. Se pune piatra de temelie a noii cetati Timisoara. Ridicata in stil Vauban, aceasta va fi terminata in 1765 si va fi una dintre cele mai mari si ...
citeste toata stireaLOCAL
Vezi toate stirileNu s-a dat inapoi in a folosi un limbaj total inadecvat unui judecator, „viermi, vipere, hiene”, apelative adresate colegilor ei procurori si judecatori...
citeste toata stireaIn loc sa gaseasca o formula sa modernizeze și sa doteze spitalele orașenești din județul Timiș in funcție și de nevoi, unii bolnavi sunt mai puțin ...
citeste toata stireaPana pe 22 martie, cetațenii și actorii locali sunt invitați sa participe la campania de consultare „Alege Prioritațile Orașului Tau!” și sa aleaga cele ...
citeste toata stireaLa 5 ani de la evenimentele din Decembrie 1989, fostul prim-ministru Petre Roman a povestit in revista franceza Paris Match despre dedesubturile operațiunii ...
citeste toata stireaAsociația Diplomatic Art, in colaborare cu Centrul Cultural German din Timișoara, va invita la expoziția de fotografie Berlin Brigade, semnata de antropologul ...
citeste toata stireaOPINII
Vezi toate opiniileIn pragul celor 100 de ani de Romanie mare, ne condamnam cu voie la alți 100 de ani de intuneric... și e dezolant ca frați, surori, parinți și copii, oameni de toate felurile, ne adunam intr-un loc care, de fapt, ne separa mai mult.
Coagularea “strazii” in forme organizate a generat o campanie furibunda de denigrare.