ROMANIA a ramas si in urma BULGARIEI la calitatea vietii şi bunastarea sociala a cetatenilor

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 15.10.2018 23:27 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Romania ocupa locul 44 din 146 de ţari, fiind depaşita de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene in clasamentul „Indicele de progres social 2018”, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.

Indicele de progres social (Social Progress Index – SPI) masoara calitatea vieţii şi bunastarea sociala a cetaţenilor din 146 de ţari, analizand trei dimensiuni principale pe 12 coordonate carora le atribuie cate un punctaj. Cele trei dimensiuni sunt nevoile de baza ale omului (hrana şi ingrijirea medicala, apa şi salubritatea, locuirea, siguranţa personala), fundamentele bunastarii (acces la educaţie de baza, acces la comunicaţii şi informaţii, sanatate şi bunastare, calitatea mediului) şi oportunitatea (drepturi personale, libertate personala şi de alegere, incluziune, acces la educaţie avansata).

„Atunci cand vorbim de bunastarea unei ţari ne raportam, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de locuitor, insa acesta nu reflecta complet şi fidel calitatea vieţii de zi cu zi a cetaţenilor. Exista ţari care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plaseaza pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizand sistematic relaţia dintre dezvoltarea economica, masurata prin PIB per capita, şi dezvoltarea sociala, conform IPS, observam in ce masura nivelul de bogaţie a unei ţari se regaseşte in bunastarea fiecarui cetaţean”, spune Vlad Boeriu, Partener Deloitte Romania.

Norvegia, pe primul loc in lume. Locurile ocupate de statele Europei Centrale şi de Est

    In acest an, pe primele locuri in clasament sunt Norvegia, Islanda şi Elveţia, iar pe ultimele, Afganistan, Ciad şi Republica Centrafricana.
    Cele 146 de ţari se inscriu in şase categorii, conform scorului inregistrat. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Bulgariei şi a Romaniei, se gasesc in primele doua categorii, avand un nivel ridicat al calitaţii vieţii.
    Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmata de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croaţia (37), Letonia (39), Bulgaria (40) şi Romania (44).

Romania a urcat pe locul 44, in acest an, de pe locul 51, pe care se clasa in 2014. Punctajele obţinute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care inregistreaza un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croaţia, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran). Conform punctajelor, Romania performeaza mai slab decat cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la urmatoarele capitole: servicii de apa şi canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educaţie avansata, speranţa de viaţa a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea sociala.

„Capitolele la care Romania obţine punctaj mai scazut arata unde apar deficienţele in distribuirea creşterii economice şi in efectuarea cheltuielilor publice. In concluzie, acest raport arata unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calitaţii vieţii in Romania şi poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explica Vlad Boeriu.

Constatarile raportului la nivel global

    Statele sunt mai puţin performante decat ar rezulta conform PIB-ului mediu pe cap de locuitor.
    Creşterea PIB mascheaza problemele reale pe care le intampina societaţile, precum şi oamenii obişnuiţi.
    133 ţari (91% dintre cele masurate) şi-au imbunataţit poziţia in ultimii patru ani.
    Doar şase ţari au scor mai scazut faţa de 2014: Brazilia, Mauritania, Thailanda, Turcia, SUA şi Yemen.

Progresul social este capacitatea unei societaţi de a satisface nevoile de baza ale cetaţenilor sai şi de a crea oportunitaţi de dezvoltare a acestora. IPS arata, astfel, direcţiile in care guvernele, mediul de afaceri şi organizaţiile nonprofit pot contribui la ameliorarea calitaţii vieţii.