Vant prielnic pentru redresarea economica in UE. Vezi de ce!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 05.05.2015 17:49 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Previziunile economice europene de primavara estimeaza ca, in Romania, creşterea economica va fi robusta in urmatorii 2 ani, datorita unui puternic consum privat şi a revigorarii sectorului de investiţii.
Totodata, nivelul inflaţiei este aşteptat sa scada semnificativ şi sa ramana la niveluri minime in intervalul analizat.
In ceea ce priveşte consolidarea fiscala, este posibil ca ea sa intre pe trend negativ in 2016.
Potrivit datelor, creşterea PIB-ului va ramane la acelaşi nivel ca in 2014 (2,8%), urmand apoi un trend crescator in 2016 (pana la 3,3%).
Inflaţia este estimata la 0,2% pentru anul in curs şi in uşoara creştere, pana la 0,9%, in 2016.
Iar şomajul işi va continua tendinţa de scadere, inregistrand rate de 6,6 şi, respectiv, 6,4% in 2015 şi 2016 (sub media europeana).
Pe ansamblul Uniunii Europene, creşterea PIB-ului este estimata la 1,8% in 2015 şi 2,1% in 2016.
Inflaţia urmeaza acelaşi trend ca in Romania, inregistrand valori minime in 2015 (0,1%) şi in creştere in 2016 (1,5%).
Şomajul este in scadere şi la nivel european, el estimandu-se sa ajunga la 9,6 şi, respectiv, 9,2% in 2015 şi 2016.

Previziunile economice din primavara 2015: vant prielnic pentru redresarea economica

Creşterea economica din Uniunea Europeana se bucura de vant foarte prielnic.
Conform previziunilor economice ale Comisiei Europene din primavara 2015, aceşti factori pe termen scurt favorizeaza in UE o creştere ciclica, altfel moderata.
Economiile europene beneficiaza de sprijinul simultan al multor factori.
Preţurile petrolului se menţin destul de scazute, creşterea economica mondiala este stabila, moneda euro a continuat sa se deprecieze, iar politicile economice din UE sunt favorabile.
Din punct de vedere monetar, relaxarea cantitativa aplicata de Banca Centrala Europeana are un impact insemnat asupra pieţelor financiare, contribuind la rate mai mici ale dobanzilor şi la crearea unor aşteptari de ameliorare a condiţiilor de creditare.
Intrucat in UE orientarea fiscala globala este in general neutra – nepresupunand nici inasprire, nici relaxare – politica fiscala sprijina, la randul sau, creşterea economica.
In timp, ar trebui sa dea rezultate, de asemenea, continuarea reformelor structurale şi a Planului de investiţii pentru Europa.
Drept urmare, este de aşteptat ca PIB-ul real sa creasca in 2015 cu 1,8 % in UE şi cu 1,5 % in zona euro, cu 0,1 şi respectiv 0,2 puncte procentuale mai mult decat s-a preconizat in urma cu trei luni.
Pentru 2016, Comisia preconizeaza o creştere de 2,1 % in UE şi de 1,9 % in zona euro.
Cererea interna este principalul factor care contribuire la majorarea PIB-ului, fiind de aşteptat ca anul acesta consumul privat sa se intensifice, iar anul viitor sa aiba loc o relansare a investiţiilor.

Creşterea economica este inegala de la o ţara la alta

Toate ţarile din UE vor putea avea de caştigat din evoluţiile favorabile menţionate.
Cu toate acestea, masura in care economiile vor profita de acestea va depinde de capacitatea de reacţie a fiecareia dintre ele la preţurile mai mici ale petrolului şi, in special, la deprecierea monedei euro.
Relaxarea cantitativa aplicata de BCE este susceptibila de a avea un impact mai puternic in ţarile care au avut anterior condiţii de finanţare mai aspre.
In unele state membre, insa, rezervele de capital relativ scazute şi nivelurile ridicate de credite neperformante pot reduce impactul pozitiv al relaxarii cantitative asupra activitaţii de creditare bancara.
Inflaţia urmeaza sa creasca in a doua jumatate a anului
Se preconizeaza ca inflaţia va continua sa se menţina aproape de zero in prima jumatate a anului 2015, in special datorita efectelor produse de scaderea preţurilor energiei.
Este insa de aşteptat ca preţurile de consum sa inceapa sa creasca in a doua jumatate a anului şi sa continue sa creasca şi mai mult in 2016 pe masura ce creşte cererea interna, deviaţiile PIB-ului se reduc, efectele preţurilor mai mici ale marfurilor se estompeaza, iar deprecierea monedei euro duce la preţuri de import mai ridicate.
Se preconizeaza ca inflaţia anuala va creşte atat in UE, cat şi in zona euro, de la 0,1 % anul acesta la 1,5 % in 2016.
Pe pieţele muncii se inregistreaza uşoare progrese
Creşterea gradului de ocupare a forţei de munca are de caştigat in urma unei activitaţi economice din ce in ce mai puternice.
Şomajul, deşi se situeaza pe o panta descendenta, ramane inca ridicat.
Este de aşteptat ca şomajul din UE şi din zona euro sa scada anul acesta, ajungand la 9,6 %, respectiv 11,0 %, odata ce progresele de pe piaţa muncii se vor face simţite in toate sectoarele.
Deoarece se preconizeaza ca in 2016 creşterea economica se va intensifica şi mai mult, probabil tendinţa se va menţine, in special in ţarile care au implementat recent reforme pe piaţa muncii.
In 2016, ar urma ca şomajul sa se reduca pana la 9,2 % in UE şi pana la 10,5 % in zona euro.

Deficitele bugetare continua sa scada

Perspectivele fiscale din UE şi din zona euro continua sa se imbunataţeasca datorita eforturilor de ajustare din ultimii ani, datorita unei activitaţi economice mai puternice şi unor plaţi mai reduse ale dobanzilor aferente datoriei publice restante.
 Chiar şi in condiţiile unei orientari fiscale in general neutre in ansamblu, este de aşteptat ca raportul dintre deficitul public şi PIB sa scada de la 2,9 % in 2014 pana la 2,5 % anul acesta şi pana la 2,0 % anul viitor. In zona euro, acesta se va reduce, conform previziunilor, de la 2,4 % in 2014 la 2,0 % in 2015 şi la 1,7 % in 2016.
In ambele zone, se estimeaza ca ponderea datoriei publice in PIB a atins un nivel maxim in 2014 şi ca va scadea anul acesta şi anul urmator, pentru a ajunge la 88,0 % in UE şi la 94,0 % in zona euro in 2016.
Riscurile care ameninţa perspectivele economice sunt, in general, echilibrate
Gradul de incertitudine care planeaza asupra perspectivelor economice se menţine ridicat, insa riscurile globale aferente perspectivelor par, in general, echilibrate.
Creşterea PIB-ului s-ar putea dovedi mai mare decat s-a preconizat daca factorii favorabili dureaza mai mult timp sau se dovedesc mai puternici decat s-a anticipat.
Creşterea PIB-ului ar putea, cu toate acestea, sa fie inferioara preconizarilor daca tensiunile geopolitice se intensifica sau daca exista tensiuni pe piaţa financiara, de exemplu ca urmare a normalizarii politicii monetare in Statele Unite. Riscurile care ameninţa perspectivele inflaţiei s-au redus ca rezultat al relaxarii cantitative aplicate de BCE şi al revizuirilor ascendente ale perspectivelor de creştere.

Aceste previziuni se bazeaza pe o serie de ipoteze externe referitoare la ratele de schimb, la ratele dobanzilor şi la preţurile produselor de baza.
Cifrele utilizate reflecta aşteptarile pieţei, provenite de la pieţele de instrumente financiare derivate la momentul realizarii previziunilor.
Previziunile ţin seama de toate datele şi de toţi factorii pertinenţi, inclusiv de ipotezele referitoare la politicile guvernamentale, disponibili pana la 21 aprilie 2015.
Sunt incluse numai politicile care au fost anunţate in mod credibil şi au fost detaliate intr-un grad corespunzator, iar previziunile se bazeaza pe un scenariu statu-quo.
Comisia urmeaza sa işi actualizeze previziunile economice in luna noiembrie.

 
 

GALERIE FOTO

Pentru a vizualiza poza la marime originala, faceti click pe imagine