Investigatii aprofundate in Romania in sectorul transportului aerian

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 31.07.2015 13:32 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Comisia Europeana a iniţiat doua investigaţii aprofundate separate pentru a stabili daca masurile adoptate in favoarea a doua aeroporturi din Romania şi a transportatorilor aerieni care le utilizeaza sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Investigaţiile vizeaza indeosebi taxele de marketing platite companiei Wizz Air de catre Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi tarifele aeroportuare reduse oferite de Aeroportul Transilvania Targu Mureş transportatorilor aerieni care opereaza zboruri de pe aeroportul respectiv. In plus, in cadrul investigaţiei sale, Comisia va examina şi subvenţiile primite, la randul lor, de aeroporturi din partea autoritaţilor locale. Iniţierea procedurilor le ofera parţilor interesate posibilitatea de a prezenta observaţii privind masurile evaluate, fara a aduce atingere rezultatului investigaţiei.

Aeroportul Cluj-Napoca

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, al doilea aeroport din Romania ca importanţa, este exploatat de o intreprindere deţinuta integral de Consiliul Judeţean Cluj. In 2014 a deservit aproximativ 1,2 milioane de pasageri. Comisia a primit o plangere potrivit careia aeroportul a acordat un ajutor de stat ilegal transportatorului aerian Wizz Air, prin intermediul unor condiţii avantajoase in cadrul anumitor acorduri incheiate intre transportatorul aerian şi aeroport, in timp ce aeroportul a beneficiat, la randul sau, de un ajutor de stat de la Consiliul Judeţean Cluj, sub forma de finanţare publica.

Prin urmare, Comisia a examinat o serie de acorduri incheiate de Aeroportul Cluj-Napoca cu Wizz Air intre 2007 şi 2010. In temeiul acestor acorduri, Wizz Air este remunerat pentru servicii de publicitate prestate judeţului Cluj, in schimbul unor condiţii diverse legate de prezenţa şi amploarea operaţiunilor companiei Wizz Air pe Aeroportul Cluj-Napoca. De asemenea, aceste acorduri stabilesc condiţiile aplicabile serviciilor de handling la sol pe care aeroportul le furnizeaza companiei Wizz Air.

In acest stadiu, Comisia işi exprima ingrijorarea in legatura cu posibilitatea ca unele dintre clauzele acordurilor sa acorde companiei Wizz Air un avantaj economic nejustificat faţa de concurenţii sai, deoarece acest transportator aerian beneficiaza de condiţii excesiv de favorabile şi niciun operator privat nu ar fi acceptat sa-i acorde condiţii similare in imprejurari similare.

De asemenea, Comisia va examina in detaliu daca diversele subvenţii primite din partea autoritaţilor locale in perioada 2010-2014 au acordat Aeroportului Cluj-Napoca insuşi un avantaj economic nejustificat faţa de alte aeroporturi. Comisia va incerca sa verifice daca eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis daca aduce intr-adevar o contribuţie reala la accesibilitatea Transilvaniei şi la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni şi daca utilizarea fondurilor publice este limitata strict la minimumul necesar. Comisia va lua in considerare, de asemenea, relativa proximitate a Aeroportului Targu Mureş, aflat la o distanţa de 103 km, care poate fi parcursa in aproximativ 1,5 ore cu maşina.

Aeroportul Targu Mureş

In cadrul unei investigaţii separate, iniţiate tot in urma unei plangeri, Comisia va examina in detaliu daca tarifele aeroportuare practicate la Aeroportul Targu Mureş, care par anormal de scazute şi prevad reduceri semnificative in funcţie de nivelul de trafic, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. In 2014, Aeroportul Transilvania Targu Mureş a deservit aproximativ 350 000 de pasageri. Este exploatat de o societate deţinuta integral de Consiliul Judeţean Mureş.

De aceste tarife reduse a beneficiat in principal Wizz Air, principalul transportator aerian care opereaza pe Aeroportul Targu Mureş, dar este posibil sa fi beneficiat şi alţi transportatori aerieni care utilizeaza acest aeroport. In acest stadiu, Comisia işi exprima ingrijorarea in legatura cu posibilitatea ca nivelul tarifelor aeroportuare sa le fi oferit acestor transportatori aerieni un avantaj economic nejustificat faţa de concurenţii lor.

De asemenea, Comisia va examina in detaliu daca diversele subvenţii primite din partea autoritaţilor locale incepand din 2011 au acordat Aeroportului Targu Mureş insuşi un avantaj economic nejustificat faţa de alte aeroporturi. Comisia va incerca sa verifice daca eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis daca aduce intr-adevar o contribuţie reala la accesibilitatea Transilvaniei şi la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni (avand in vedere relativa proximitate a Aeroportului Cluj-Napoca, a se vedea consideraţiile anterioare) şi daca utilizarea fondurilor publice este limitata strict la minimumul necesar.

Context

Investiţiile efectuate de autoritaţile publice in societaţi care desfaşoara activitaţi economice sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat daca sunt efectuate in condiţii pe care le-ar accepta un actor privat care opereaza in condiţiile pieţei (principiul operatorului economic privat in economia de piaţa). Daca nu se respecta acest principiu, intervenţiile publice constituie ajutor de stat in sensul normelor UE (articolul 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene - TFUE), deoarece ii ofera beneficiarului un avantaj economic de care concurenţii sai nu dispun. Ulterior, Comisia examineaza daca un astfel de ajutor poate fi considerat compatibil cu normele comune ale UE care autorizeaza anumite categorii de ajutoare.

In sectorul aviaţiei, Orientarile Comisiei privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor şi companiilor aeriene (a se vedea, de asemenea, MEMO şi Sinteza privind politica ) reflecta faptul ca subvenţiile publice pot fi utilizate uneori de aeroporturile regionale pentru a atrage companii aeriene sensibile la criteriul preţului şi ca aceste companii pot, in unele cazuri, sa transfere efectiv capacitaţi pentru a beneficia de cea mai buna oferta, mai ales daca aeroporturile implicate deservesc aceiaşi clienţi. Astfel de subvenţii pot fi acordate sub forma de tarife aeroportuare mici, de reduceri ale tarifelor aeroportuare, de onorarii condiţionate de rezultate sau de plaţi pentru promovarea pe piaţa.

Deşi Comisia recunoaşte ca aeroporturile regionale aflate in proprietate publica le pot oferi transportatorilor aerieni condiţii atractive in scopul de a-i incuraja sa opereze zboruri şi sa stimuleze astfel traficul aeroporturilor in cauza, aceste condiţii nu trebuie sa le depaşeasca pe cele pe care ar fi dispus sa le ofere un operator aeroportuar care urmareşte sa obţina profit.

In ceea ce priveşte finanţarea publica a infrastructurii aeroportuare, normele UE urmaresc sa evite subvenţiile pentru investiţii in infrastructura care genereaza supracapacitate, au drept rezultat multiplicarea aeroporturilor (neprofitabile) in aceeaşi zona de deservire sau depaşesc ceea ce este necesar pentru realizarea unor proiecte de investiţii utile.

Versiunea neconfidenţiala a deciziei va fi disponibila cu numerele de caz SA.32963 şi SA.33769 in Registrul ajutoarelor de stat pe site-ul DG Concurenţa, de indata ce vor fi soluţionate eventualele probleme legate de confidenţialitate. Lista deciziilor in materie de ajutoare de stat recent publicate in Jurnalul Oficial şi pe internet apare in State Aid Weekly e-News.