Comisia Europeana trimite Romania in fata Curtii de Justitie a UE

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 18.06.2015 16:08 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Comisia Europeana trimite Romania in faţa Curţii de Justiţie a UE pentru ca nu a adoptat un plan de urgenţa in temeiul Regulamentului (UE) nr. 994/2010 privind securitatea aprovizionarii cu gaze naturale. Regulamentul are ca obiectiv garantarea faptului ca statele membre sunt bine pregatite pentru a face faţa unor eventuale intreruperi ale aprovizionarii.
In acest scop, statele membre trebuie sa elaboreze, printre altele, planuri de urgenţa şi sa le notifice Comisiei Europene.
Un plan de urgenţa stabileşte masurile şi procedurile care intra in vigoare in cazul intreruperii aprovizionarii cu gaze şi care sunt bine coordonate cu statele membre vecine.
Statele membre au avut obligaţia de a adopta aceste planuri pana la data de 3 decembrie 2012.
 In noiembrie 2013, Comisia a trimis Romaniei o scrisoare de punere in intarziere deoarece aceasta nu a adoptat un plan naţional de urgenţa.
In noiembrie 2014, Comisia a emis un aviz motivat, deoarece Romania era inca in neconformitate cu regulamentul privind securitatea aprovizionarii cu gaze.
Planul de urgenţa inca nu a fost adoptat şi acest lucru poate afecta capacitatea Romaniei de a face faţa unei posibile situaţii de criza.

 Regulamentul UE privind securitatea aprovizionarii cu gaze naturale:
#creeaza un indicator comun pentru a evalua ameninţarile grave la adresa securitaţii aprovizionarii cu gaze, indicator cunoscut sub numele de N-1. Acesta se refera la situaţia in care o instalaţie de gaze naţionala foarte importanta, cum ar fi o instalaţie de producţie sau o conducta, nu mai funcţioneaza;
#defineşte standardul de aprovizionare pe care ţarile din UE trebuie sa se pregateasca sa il respecte, chiar şi in cazul unei intreruperi precum N- 1. Acest standard prevede ca ţarile trebuie sa fie in masura sa asigure cel puţin 30 de zile de aprovizionare cu gaze pentru gospodariile private şi alţi consumatori vulnerabili, cum ar fi spitalele;
#solicita statelor membre sa desemneze o autoritate responsabila in mod specific pentru aprovizionarea cu gaze;
#solicita autoritaţii sa creeze un plan de acţiune preventiv care sa evalueze riscurile legate de aprovizionare şi sa propuna masuri preventive, cum ar investiţiile in conducte noi;
#solicita autoritaţii sa elaboreze planuri de urgenţa pentru a face faţa unei crize. Aceste planuri ar trebui sa includa proceduri specifice aplicabile in cazul unei intreruperi şi sa descrie modalitaţile de coordonare cu alte autoritaţi naţionale;
#instituie un grup de coordonare pentru gaze, pentru a coordona acţiunile şi a permite realizarea unui schimb de informaţii intre autoritaţile naţionale şi industrie.
 
La 16 octombrie 2014, Comisia a publicat comunicarea privind testele de rezistenţa care analizeaza efectele unei posibile intreruperi, parţiale sau totale, a aprovizionarii cu gaze naturale din Rusia.
Una dintre principalele concluzii a fost ca sporirea cooperarii şi coordonarii poate atenua substanţial impactul unei intreruperi.
In paralel cu testele de rezistenţa, a fost adoptat un raport privind punerea in aplicare a Regulamentului privind securitatea aprovizionarii.
Acesta a demonstrat ca regulamentul a produs deja efecte benefice importante privind securitatea aprovizionarii cu gaze a Europei, atat in ceea ce priveşte pregatirea pentru o situaţie de criza, cat şi in ceea ce priveşte masurile de atenuare a efectelor acesteia.
In acelaşi timp, raportul a evidenţiat şi domeniile in care imbunataţirea punerii in aplicare poate consolida şi mai mult securitatea aprovizionarii cu gaze a Europei.
In prezent, Comisia lucreaza la o revizuire a regulamentului.
Revizuirea nu inseamna ca aplicarea regulamentului poate fi suspendata.
Prin urmare, Comisia işi continua eforturile pentru a incuraja o mai buna respectare a dispoziţiilor existente.