Caderea din Edenul inchipuit

Scris de | Publicat in 04.02.2013 12:33 | Publicat in OPINII | Tipareste pagina

Inainte de alegeri, intr-o intalnire cu activistii de partid la Timisoara, domnul Vasile Blaga, pe un ton destins, propovaduia senin reintoarcerea cornului abundentei. Isi incuraja soldatii sa fie linistiti, deoarece dupa Pasti vor sta cu burta la soare si vor numara procentele in sondaje. Mai dilematici decat isi aminteau sa fi fost vreodata, primarii, consilierii si ceilalti birocrati de partid isi ostoiau cu greu frustrarea, penduland intre furia impotriva ’dictatorului’ care deschisese cutia Pandorei in justitie si imaginea “cascavalului”, din ce in ce mai indepartata. Linistiti aveau sa fie, si ei si candidatii lor, dupa cum urma sa se intample. Lupta electorala avea sa fie surda si … muta, iar rezultatul mai prost decat cel din Duminica Orbului.

Privind retrospectiv, putem spune ca liderul PDL-ist a fost consecvent, insa strategia aleasa a fost una proasta, provocand o demobilizare profunda a dreptei intr-un context general mai nefavorabil ca oricand, in ultimii 20 de ani. Dupa deschiderea portilor Comunitatii Europene, majoritatea compatriotilor nostril si-au dorit sa traiasca “ca afara”. Atat politicienii, cat si media nationala, i-au amagit pe oameni cu gramezile de bani promise a se prabusi pe ei dinspre Bruxelles. Nimic despre reguli, nimic despre valorile pe care trebuiau sa si le asume. Cu atat mai putin, despre transferul de suveranitate. O data morcovul aratat, restul a venit de la sine. Incurajati si de bula imobiliara din 2007/ 2008, iluzia imbogatirii peste noapte a devenit crez national. Noul model cultural rafinat de-a lungul a 20 de ani de urmasii burghezilor comunisti, ca sa-l citez pe Marx, avea sa se exprime cu evidenta intr-un context socialmente necesar.

Apoi a venit criza. O veste proasta, exprimata si asumata, intr-un exces de mesianism, de presedinte. Dramatica nu a fost taierea salarilor, ci “renuntarile la vis”, ca sa citez dintr-un poet blamat. Cu “visele” furate, dar si obositi, in urma numeroaselor reforme niciodata duse pana la capat, votul din 9 decembrie a reprezentat o intoarcere imaginara catre lumea stiuta. Care Europa, care valori? Niciodata, nimeni nu a explicat lucrurile astea pe îndelete. Votul, in mod preponderent, n-a fost unul negativ, ci dimpotriva,  pentru intoarcerea in “paradisul pierdut”. O lume virtuala, utopica, readusa in imaginarul colectiv printr-o propaganda insidioasa care a activat acele obsesii recesive egalitariste si asistentiale cultivate cu persuasiune de toti politicienii.

De aceea, cred ca domnul Blaga s-a inselat, va trebui sa astepte mult mai mult pana sa numere procentele din sondaje. Inertia unei schimbari de perceptie e mare, o inversare a trendului actual nefiind previzibila. In aceasta situatie, dreapta are de ales intre posibilitatea de-a astepta un nou vot negativ, un nou ciclu al aceleiasi lumi sau a construi un “vis nou”. Misie grea si complicata, deoarece asta presupune oameni noi care sa creada in valori si principii, resurse financiare uriase si un nou start up.

Daca ar fi sa translatam ideea de entropie structurilor sociale, putem constata ca energia consumata pentru ordonarea unui sistem va fi intodeauna mai mare decat cea rezultata in urma functionarii (chiar optime) a acelui sistem. Atunci cand peste 70% cred altceva, iar majoritatea din rest nu crede in nimic, cei care raman ar trebui sa creada, aproape absolut, pentru a invinge. E o speranta subtire, dar care merita sa o avem.