Vremurile cand banatenii erau judecati cu proba fierului inrosit...

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 11.07.2015 11:49 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Cronologia judetului Timis: 1300 - 1310

Sec. XIII In registrul de la Oradea sunt consemnate mai multe judecati ale unor locuitori din Banat si proba fierului inrosit purtat de unii impricinati; aflam numele unor comiti de Cenad, nobili din familia Chanadin, locuitori de aici: pristalul Joanca de Cenad, Gervasium din neamul Chanadin, pristalul Gonga din neamul Hudus, Nicolae arhidiacon si calugar de Cenad, pristalul George de Cenad, Sunad din Cenad, Mihail de Cenad.
Sec. XIII Oamenii si iobagii manastirii din Cenad nu vor „…sa asculte de abatele manastirii si sa-l primeasca cu respect… nici sa implineasca cu respect drepturile abatiei… asa cum sunt datori”.
1301 Se stinge din viata ultimul rege din dinastia arpadiana si se declanseaza o perioada de anarhie feudala, in care Anton, episcopul de Cenad, joaca un rol important.
1304 Sept. 6 Regele ceh Venceslas vine la Cenad, de unde ia doua degete din moastele sfantului Gerardo si le duce la Praga.
1305 Dec. 6 Episcopii de Cenad si Veszprem il incoroneaza ca rege al Ungariei pe pretendentul Otto.
1307 Papa il chema la Avignon pe Anton, episcop de Cenad, certandu-l pentru implicarea sa in politica in acesti ani de anarhie.
1307 Inscaunarea regelui Carol Robert de Anjou, dar si prima vizita a noului rege la Timisoara.
1307-1308 Inceperea lucrarilor de constructie a castelului (al „Huniazilor”) si a cetatii de piatra Timisoara, cu arhitecti si mesteri italieni.
1307 aprox.  Martin, fiul lui Bugar,  participa la asedierea si cucerirea cetatii Mehadia pe seama noului rege, tinuta de Ioan, fiul fostului ban Teodor (de Voiteni, din familia Cenad).

In contextul framantarilor politice din Regatul Ungariei al secolului XIV, regele Carol Robert de Anjou a decis, in urma unei vizite in 1307, sa-şi stabileasca provizoriu, reşedinţa la Timişoara.
S-a impus astfel necesitatea edificarii unui castel care sa faca faţa necesitaţilor regelui.
Construcţia a fost realizata probabil de constructori italieni şi terminata cel mai probabil in 1315, pentru ca, in 1316, regele era deja stabilit in noul sau castel.
Acesta a locuit aici pentru aproape 8 ani.
Edificiul s-a dezvoltat in jurul unei curţi patrulatere cu turnuri cilindrice de colţ.
Aşezat fiind pe o insula era legat de oraşul Timişoara, fortificat şi el de catre acelaşi rege, printr-o punte mobila.
A cunoscut refaceri importante in timpul comitelui Pippo Spano.
Intre 1441 şi 1456, comite de Timişoara a fost Ioan de Hunedoara.
Acesta şi-a stabilit aici reşedinţa şi a dispus edificarea unui nou castel, pe ruinele vechiului palat-castel regal, grav avariat de un cutremur.
O contribuţie la edificarea lui a fost adusa de arhitectul italian Paolo Santini de Duccio, aflat in acea perioada in serviciul lui Iancu de Hunedoara.
Atat castelul cat şi fortificaţiile oraşului au fost dotate cu turnuri in plan semicircular adaptate artileriei.
A servit drept reşedinţa nobiliara pentru toţi regii care pana in 1552 au poposit la Timişoara.
In perioada ocupaţiei otomane (1552-1716), a servit drept reşedinţa a beglerbegilor Paşalacului de Timişoara.

(sursa: Consiliul Judeţean Timiş, CRONOLOGIA JUDETULUI TIMIS / Autori: Vasile Dudas (coordonator), Ioan Hategan - Sorin Berghian - Constantin C. Gombos - Mariana Cernicova, Consultanti stiintifici: Nicolae Sacara - Rodica Giurgiu - Razvan Hrenoschi - Ioan Munteanu, Colaboratori: Tatiana Badescu - Dan Ciobotaru Alin - Elena Miklosi - Oana Alexa // Wikipedia)