Prima biblioteca atestata documentar pe teritoriul actual al Romaniei

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 20.06.2015 11:39 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Cronologia judetului Timis: 1100 - 1200

1111 Atestarea documentara a episcopiei de Cenad.
1127-1129 Lupte intre bizantini si maghiari pe teritoriul Banatului.
1129 Aceleasi lupte; imparatul bizantin Ioan Comnen intra in Banatul de sud si ajunge si pe teritoriul Timisului de astazi.
1130 Atestarea documentara a cetatii (castrum) Cenad.
1138 Atestarea documentara a transportului sarii transilvane pe Mures; dintre porturi, in Timisul de azi sunt Igris si Cenad.
1152 Lupte intre bizantini, condusi de imparatul Manuil Comnen, si trupe maghiare in Banat, pe raul Timis.
1153 Geograful arab Idrisi aminteste despre o cetate Tnvstr, identificata de unii autori cu Timisoara.
1161 Noi lupte bizantino-maghiare in Banat, urmate apoi de incheierea unui tratat de pace.
1177 Atestarea documentara a comitatului Timis si atestarea documentara indirecta a cetatii Timis (Timisoara) cu prilejul unei donatii: „villa Sap… villa Vrman ... Demesiensis castri…”
1188 Amintirea lui Saul, episcop de Cenad.
1179-1200 Atestarea primei manastiri cisterciene de pe teritoriul Romaniei, cea din Igris, si a primei biblioteci manastiresti, cu opere ale antichitatii, copiate in Franta.

Pe teritoriul de astazi al Romaniei au funcţionat doua manastiri cisterciene: una la Igriş, in judeţul Timiş şi alta la Carţa, in judeţul Sibiu.
Manastirea Igriş a fost fondata in anul 1179, de Ana de Chatillon, prima soţie a regelui Béla al III-lea al Ungariei, originara din Franţa.
Manastirea a fost intemeiata ca abaţie-filie a manastirii calugarilor cistercieni de la Pontigny, fiind locuita iniţial de calugari veniţi tot din Franţa.

Biblioteca manastirii Igriş este prima biblioteca atestata documentar pe teritoriul actual al Romaniei.

In biblioteca se gaseau lucrari ale unor clasici precum Cicero, Seneca şi Suetonius, dar şi carţi ale unor autori medievali ca Grigore de Nazianz, Anselm de Canterbury, Yves de Chartres.
Manastirea a devenit locul de inmormantare al soţiei regelui Andrei al II-lea al Ungariei şi fiica a imparatului latin al Constantinopolului, Pierre d'Auxerre, Yolanda de Courtenay.
Aşezamantul, care a fost distrus in urma marii invazii mongole din 1241, a fost reconstruit la scurt timp dupa aceasta, dar a fost din nou ruinat in timpul rascoalei cumanilor din 1279 - 1283.

Manastirea Carţa a fost infiinţata in 1205-1206, de calugari de la Igriş, ca filie a acelei manastiri de la Igriş.
Din nefericire, Manastirea Igriş a fost distrusa in timpul marii invazii a tatarilor din 1241 şi nu a mai fost refacuta.
Manastirea Carţa a reuşit sa se refaca dupa invazia din 1241, insa a fost desfiinţata la ordinul regelui Matia Corvin, la 27 februarie 1474.

Ordinul cistercian (in latina Ordo Cisterciensis, acronim Ocist) este un ordin calugaresc catolic.

Nucleul ordinului l-au constituit calugarii manastirii benedictine din Citeaux (in latina Cistercium) din Franţa, care sub conducerea abatelui Robert de Molesme s-au decis in anul 1098 sa respecte cu cea mai mare stricteţe regula Sfantului Benedict, aşa cum a fost scrisa de acesta in anul 540.
Numele ordinului provine de la denumirea latina a localitaţii Citeaux („Cistercium”).
Larga raspandire a cistercienilor a inceput sub conducerea sfantului Bernard de Clairvaux (Saint Bernard).
Cistercienii au raspandit un stil arhitectonic simplu şi sobru inspirat din formele romanicului matur, in contrast cu programul arhitectural difuzat de benedictinii de la Cluny, mult mai elaborat.

Distrugerea manastirii a fost descrisa de calugarul Rogerius din Benevento, Italia.

„XXXII: Despre distrugerea aşezarii Nova şi a manastirii Igrişului. Inspre Arad şi Cenad au inceput sa se indrepte şi au lasat in urma Nova Villa, al carui nume fusese Pereg, in care erau adunaţi oameni din şaptezeci de sate. Au lasat in urma şi manastirea Igriş a ordinului cistercienilor, in care se stransesera ca intr-o fortareaţa intarita soldaţi şi multe doamne. Tatarii nu au vrut sa atace locurile acelea pana cand ţara din jur nu fusese complet pradata. (...) Dupa cateva zile au asediat numitul cloaşter sau manastire a Igrişului, aşezand in faţa multe maşini de razboi, aşa incat cei aflaţi inauntru sa nu poata rezista şi sa se predea in mainile şi paza lor, ca sa-şi pastreze viaţa.”
Magistrul Rogerius, Carmen miserabile.

(sursa: Consiliul Judeţean Timiş, CRONOLOGIA JUDETULUI TIMIS / Autori: Vasile Dudas (coordonator), Ioan Hategan - Sorin Berghian - Constantin C. Gombos - Mariana Cernicova, Consultanti stiintifici: Nicolae Sacara - Rodica Giurgiu - Razvan Hrenoschi - Ioan Munteanu, Colaboratori: Tatiana Badescu - Dan Ciobotaru Alin - Elena Miklosi - Oana Alexa *** Wikipedia)