31 lucruri de stiut despre Tomesti

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 05.04.2015 16:11 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# 1365 - Primele informatii mai detaliate despre aceasta zona le avem cu ocazia improprietaririi fratilor Zarnesti, prin dania regala din 22 septembrie 1365. In hotarele mosiei Icusul de Sus erau amintite anumite locuri din aceasta zona, reprezentand hotarul cu alte mosii: Izvorul Topla (Tuplafeu), Valea Lupului (Farkasfeu), Valea Ambrusitei (Kisbosorfeu), Valea Mare (Gladnapotaka), Valea Ursului (Ikusfeu-Izvorul Icus) de langa Balosesti.
# La 27 septembrie 1439 regele Albert de Habsburg zalogeste fratilor Ioan si Ioan cel Tanar de Hunedoara districtul Icus (din care facea parte si actuala comuna Tomesti) si targul Margina pana va reusi sa le restituie suma imprumutata de 4000 florini de aur. Acest zalog al regelui Albert este inceputul alipirii zonei Faget la domeniul Hunedoara, constituind limita exterioara a acestui domeniu, voievodul Iancu de Hunedoara avand chiar o resedinta la Margina (Elisabeta mama acestuia fiind din Margina).
# 1548 - este amintit din nou satul Balosesti, care impreuna cu Farasestiul, Nemesestius si Margina constituie lasamantul fetei unui oarecare nobil Ioan Bozvary. In documente apare sub diferite denumiri: Belusfalva (1548), Belosest (1597), Beluzezt (1612) si Belosesty dupa 1800.
# 1552 - prin ocuparea de catre turci a partii de vest a Banatului si constituirea pasalacului de Timisoara, partea estica cunoscuta sub denumirea de Banatul Caransebesului si Lugojului, din care face parte si actuala comuna Tomesti este incorporata in cadrul principatului Transilvaniei urmand sa fie condusa printr-un „ban” cu resedinta cand la Lugoj cand la Caransebes (situatia aceasta durand pana la 1668 cand prin pacea de la Vasvar, dieta Transilvaniei cedeaza turcilor Banatul de Lugoj-Caransebes).
# 7 martie 1553 - Poarta Otomana doneaza principelui transilvan Banatul de Lugoj- Caransebes cu dreptul de sangiacat (in sensul alipirii acestei zone la principat).
# 24 mai 1596 - principele Sigismund Bathory doneaza districtele Margina, din care face parte si actuala comuna Tomesti, cu 43 de sate si districtul Manastiur cu 31 de sate lui Stefan Turcu (Török).
# 1597 - este atestata documentar ca apartinand judetului Hunedoara sub denumirea de Thomest;
# 1599 - Mihai Viteazul doneaza satul Romanesti si Homojdia unui sfetnic al curtii princiare de la Alba Iulia, Paul Keresztesi, sate care se aflau in proprietatea lui Paul Keresztesi si in timpul domniei principelui Transilvaniei Stefan Bacskay (1605 – 1606).
# 1620 - Tomestiul este amintit in districtul Faget;
# 1660 - Banatul este impartit in trei sangeacuri: Lugoj, Faget si Caransebes, componente ale vilayetului de Timisoara.
# 21 noiembrie 1716 - Banatul era impartit in 12 districte, satele din actuala comuna faceau parte din districtul Faget.
# 1719 - numarul districtelor se reduce la 11, districtul Faget intra in districtul Lugoj.
# Prin noua organizare din anul 1726 cele 11 districte care raman neschimbate pana in 1778, sunt impartite in cercuri (process). Districtul Lugoj are 91 de sate si patru cercuri: Lugojel, Faget, Luncani, Sarazani.
# Informatii despre Luncani se gasesc in dania regala din 22 septembrie 1365, cand este mentionata asezarea Padushausa (satul Muntele Pades).
# La sfarsitul secolului al XVI-lea este amintit cu numele de Lunca. In conscrierea din 1690/1700 se gaseste sub numele de Lunkany. La inceput, localitatea a existat pe deal, pe locul Luncaniului de Sus de astazi. Prin construirea in anul 1734 a unui furnal pentru topit metale si exploatarea minelor de fier, locuitorii incep sa se aseze pe valea raului Bega formand satul Luncanii de Jos. Aici exista si un oficiu miner precum si administratia austriaca a cercului Luncani (1778).
# 1734 - existau in Luncani instalatii balneo-climatice de hidroterapie (folosind probabil apa calda a paraului Topla) care din cauze necunoscute au fost abandonate.
# 1775 - in Banat se desfiinteaza districtele si se infiinteaza patru cercuri (kreise) conduse de catre un capitan. Satele actualei comune Tomesti erau incluse in cercul Lugoj.
# 1778 - se pune in practica decizia de anexare a Banatului central si de nord la regatul ungar. Noua organizare consta in impartirea Banatului in trei comitate: Timis, Torontal si Caras. Comuna Tomesti apartinea comitatului Caras. Se instituie registrele matricole de evidenta a starii civile pentru nasteri si decese.
# sec.al XIX-lea - se infiinteaza fabrica de sticla;
# 1921 - comuna Tomesti apartinea de plasa Faget, judetul Caras-Severin. Din comuna Tomesti faceau parte satele: Tomesti, Balosesti, Goizesti si Jupanesti. Satul Romanesti a apartinut de comuna Curtea pana in anul 1968. Localitatea Luncani este amintita ca resedinta de comuna pana in anul 1950, din acest an intrand in componenta comunei Tomesti.
# 11 iunie 1948 - La nationalizarea industriei, Fabrica de sticlarie Tomesti avea in functiune cele doua cuptoare vana pe locul celor doua cuptoare cu oale. Sortimentele care se fabricau se extinsesera in favoarea articolelor de sticla suflata de menaj si al articolelor de lampa. La sfarsitul anului 1948 erau aproximativ 200 de muncitori.
 # 1955 - s-a construit caminul numit „23 August” cu o capacitate de 33 de locuri la etajul I si cu apartamente la parter.
# 1960 – 1974 - Cercetarile arheologice efectuate, la Romanesti (la Dumbravita si Pestera cu apa), au scos la lumina unelte din piatra si o serie de vase din ceramica (fructiere, cupe cu picior perforat etc) ce dateaza de circa 30.000 de ani si au apartinut paleoliticului superior, aurignacian.
# 1979 -  De la 200 – 220 salariati cat avea fabrica in 1948 s-a ajuns ca in 1979 sa depaseasca 1.500.
# 2002 - comuna avea 2337 de locuitori;
# Populatia stabila la 1 ianuarie 2012 - total = 2016 persoane, din care masculin = 996 persoane, feminin = 1020 persoane
# Numarul locuintelor la 1 ianuarie 2012 = 928
# Sate componente: Tomesti, Balosesti, Colonia Fabricii, Luncanii de Jos, Luncanii de Sus si Romanesti.
# Pestera cu apa este situata in versantul stang al vaii Pustanii, la 2,2 km de confluenta acestei vai cu Bega Poienilor, pe raza satului Romanesti.
Pestera este sapata in rocile calcaroase si dolomitice din versantul nordic al Dealului lui Filip.
Se afla la cota 340 m si are o lungime totala de 370 m, iar dupa unii speologi ar avea chiar 1050 m, facand parte din categoria pesterilor mijlocii, fiind cea mai lunga pestera din judetul Timis.
Pestera este dispusa orizontal pe trei etaje. Intrarea in pestera orientata N-NV este lata de 9,5 m si inalta de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuza pana la cca. 70 m. Pe aceasta portiune peretii sunt inverziti de alge.
# Stanca lui Florian, formata din eroziuni diferentiale, se afla la iesirea din Colonia Fabricii pe drumul spre Luncani, pe partea dreapta, intr-o zona a rocilor calcaroase si dolomitice. Tot aici se afla si o pestera mica.
Pestera din Piatra Fetii (conform consemnarii profesorului H.G. Kräutner) este situata in versantul drept al vaii Caprisoara, sub nivelul drumului, la 3,5 km aval de valea Taieturii si 1,5 km amonte de confluenta cu valea Stalpului, la cota 508 m.
Este o pestera relativ mica (19 m lungime) sapata in tufuri calcaroase si dolomite rubante.
Intrarea se afla intre drum si vale, la 6 m deasupra apei.
Pestera propriu-zisa consta dintr-o sala slab luminata si un culoar obscur drenat de un curs de apa.
Plafonul format din tuf calcaros, este ornat cu stalactite mici si rare. Pestera este foarte umeda si relativ calda (12 ºC langa cursul apei).
# Pestera din Cioaca Birtului este situata la aproximativ jumatatea distantei dintre Valea lui Liman si Luncani pe versantul stang al raului Bega Luncani, sub cioaca Birtului. Este situata la 26 m deasupra drumului (altitudinea 330 m), intr-un abrupt impadurit.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Tomeşti se ridica la 2.093 de locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 2.261 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (94,79%), cu o minoritate de romi (1,91%).
Pentru 2,01% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (90,01%), dar exista şi minoritaţi de penticostali (3,54%) şi romano-catolici (2,05%).
Pentru 2,29% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.(sursa: Consiliul Judeţean Timiş, INS, Primaria Tomeşti)