21 de lucruri de stiut despre Moravita

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 26.08.2014 16:13 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# 1323 - este consemnat in dijmele papale numele asezarii Mora;
# 1597 - populatia Moravitei creste prin stabilirea a mai multor familii venite din Caras;
# 1761 - harta oficioasa austriaca arata Moraviza drept un sat locuit de romani;
# 1722, 1775, 1787 - au loc colonizari de familii germane din regiunea Rinului;
# 1774-1776 - sarbii si o parte de romanii din Moravita sunt stramutati pe locul vechii vetre a satului sarbesc Radovanz, pe care-l numesc acum Dejan;
# 1782 - baronul Cristofor Nacu (Nakó) asaza la Gaiu Mic familii de slovaci care pe la anul 1806 parasesc asezarea si se stabilesc in satele slovace din Caras;
# 1806 - registre ale comunei Stamora Germana mentioneaza in jur de 700 de svabi, 1.029 de locuitori in 1819; Dejan avea, in acelasi an, 414 catolici, 244 ortodocsi si 6 reformati. In 1828, la Stamora Germana erau 394 contribuabili care detineau 2.560 jugare de teren arabil, 1.120 jugare de pasuni, 205 vite si 372 cai, iar potrivit recensamantului din 1838, asezarea avea 986 de locuitori.
# 1851 - Moravita avea 1.522 locuitori (1.450 catolici, 66 ortodocsi, 6 israeliti), Stamora Germana – 1.051 locuitori (1.011 catolici, 28 ortodocsi, 12 israeliti), Dejan – 1.036 locuitori (611 catolici, 425 ortodocsi) iar Gaiu Mic 808 locuitori (12 catolici, 789 ortodocsi, 7 israeliti).
# 1858 - se deschide traficul pe calea ferata Timisoara-Moravita-Bazias
# 1890 - Moravita, Dejan si Stamora Germana erau resedinte de comuna si faceau parte din comitatul Timis. La sfarsitul primului razboi mondial s-a constituit judetul Timis-Torontal si in 1921 cele patru localitati faceau parte din plasa Deta, satul Dejan apartinea de comuna Moravita iar Stamora Germana era, de asemenea, resedinta de comuna, de care apartinea si satul Gaiu Mic.
# 1920 - situatia demografica era urmatoarea: Moravita – 1.640 locuitori (24 romani, 14 unguri, 1.602 germani) si 379 case; Stamora Germana – 1.341 locuitori (6 romani, 6 unguri, 1.329 germani) si 289
case; Dejan – 916 locuitori (102 romani, 536 unguri, 88 germani, 190 altii) si 216 case; Gaiu Mic – 652 locuitori (578 romani, 1 ungur, 9 germani, 64 altii) si 170 de case.
# 5 februarie 1924 -  a avut loc o rectificare de hotar prin care Moravita revenea Romaniei; Stamora Germana a devenit localitate de granita, iar in partea sarba au ramas aproximativ 500 de jugare de pamant ale locuitorilor comunei, precum si moara care furniza curent electric, astfel incat pana prin anul 1925 s-a revenit la lampile cu petrol.
# 1936 - in Moravita era moara cu aburi, fabrica de sifon, banca populara, post de jandarmi, oficiu postal, gara, doua coruri barbatesti;
# 1956 -  Moravita avea 1.271 locuitori, Stamora Germana 925, Dejan 664 si Gaiu Mic 515, iar in 1962 la Moravita traiau 1.104 locuitori (972 romani, 31 maghiari, 47 germani, 17 sarbi, 37 altii), la Stamora Germana 913 locuitori (695 romani, 67 maghiari, 85 germani, 15 sarbi, 51 altii), la Dejan mai ramasesera doar 245 locuitori (170 romani, 44 maghiari, 2 germani, 28 sarbi, 1 – altii) iar la Gaiu Mic 208 locuitori (175 romani, 21 maghiari, 11 sarbi, 1 – altii).
# 2002 - comuna avea 2.388 de locuitori;
# Populatia stabila la 1 ianuarie 2012 - total = 2555 persoane, din care masculin = 1254 persoane, feminin = 1301 persoane
# Numarul locuintelor la 1 ianuarie 2012 = 845
# Sate componente: Moravita, Dejan, Gaiu Mic si Stamora Germana.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Moraviţa se ridica la 2.289 de locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 2.393 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (83,22%). Principalele minoritaţi sunt cele de maghiari (4,63%), romi (3,84%), germani (1,75%) şi sarbi (1,35%). Pentru 4,46% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (77,63%), dar exista şi minoritaţi de romano-catolici (12,06%) şi penticostali (3,49%). Pentru 4,54% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.
# Urmele unei asezari neolitice din mileniul al III-lea i.Ch. au fost identificate si in punctele numite „Islaz” si „La Caramidari” din localitatea Moravita. De la Gaiu Mic provine un mic tezaur format din sapte tetradrahme, in hotarul localitatii s-a descoperit o moneda de la imparatul Constantinus al II-lea (337- 362); sunt semnalate, de asemenea, un tezaur monetar format din 210 piese de aur din timpul imparatului bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul (905-959) si mai multe monede medievale.
# In colectia numismatica a Muzeului Banatului se gaseste o moneda de bronz din timpul imparatului Valens (364-378), descoperita tot pe raza satului. In vecinatatea Moravitei, spre Dejan si Rovinita Mica, se
afla „santul roman”, nume sub care este cunoscut valul de pamant amintit si de Griselini, cu mentiunea ca acesta a avut rolul unei fortificatii. (sursa: Consiliul Judeţean Timiş, INS, Moraviţa, album monografic / Dan N. Buruleanu, Liana N.Paun)