20 lucruri de stiut despre BAUTAR

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 08.05.2016 16:23 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# Comuna Bauţar este situata la poalele Munţilor Retezat şi Poiana Ruscai, Poiana Marului şi Munţii Ţarcului, pe şoseaua DN 68 la 32 + 050 km de oraşul Caransebeş - localitatea Bauţar, respectiv 40 + 000 km de Caransebeş - localitatea Bucova, avand in spate scutul falnic al Retezatului, la contactul a doua subunitaţi morfologice distincte: Depresiunea Haţegului şi Culoarul Bistra – Timiş.
# Deşi Bauţar este inclus in judeţul Caraş-Severin, nu face parte din Banatul istoric.
# La limita administrativa se gaseşte Poarta de Fier a Transilvaniei – graniţa de odinioara dintre Ardeal şi Banat.
# Culmile nu prea inalte, Varful Cununii 2.006 m, Varful Morgana 1.960 m, Varful Scarişoara 1.880,2 m, Varful Sturu 1822,4 m, Varful Varatec 1.148 m, Varful Cracului 1.334 m, Poiana Gropanului 1.393,8 m, uneori abrupte şi in general netede au permis stabilirea populaţiei in aceste locuri din vremuri indepartate.
# Localitaţile comunei Bauţar (termen provenit din regionalismul „bauta” - bolovan/piatra de rau), respectiv satul reşedinţa de comuna Bauţar şi satul Bucova sunt aşezate de o parte şi de alta in lunca raului Bistra, iar satele Cornişoru şi Preveciori sunt aşezate de-a lungul paraurilor Micota şi Corna, intre Poarta de Fier a Transilvaniei şi Vama Marga.
# Bucova, avand intelesul de „loc cu fagi” sau „faget”, este mentionata – sub forma „fluvium vulgo Bokuvavize vocato”, anume valea Bucovei. Ca asezare propriu-zisa, satul apare consemnat insa abia in anul 1495, „possessio Bwkowa” figurand, la acea data, intre proprietatile familiei nobiliare romanesti Candea din Rau de Mori (jud. Hunedoara).
# Cornisor este o micǎ asezare apǎrutǎ in anul 1956 prin separarea unui cǎtun al Bǎutarului numit Stramba, numele fiind luat de la paraul Corni, mic afluent al Bistrei.
# Preveciori apare tot in anul 1956, fiind format dintr-un mic grup de 10 case la 12 km de Bǎutar.
# In apropierea satului Bucova, in epoca romana, s-a aflat o asezare legata de exploatarile de marmura, pe drumul principal dintre Tibiscum si Sarmizegetusa.
S-au descoperit substructii ziduri, caramida - mai multe piese şi ceramica.
# La locul "La Perete", pe dealul Marmora, langa inaltimea Pripor, intre dealul Poiana si Zeicani, sunt urmele unei exploatari miniere.
Cariera de marmura aproviziona multe localitati inclusiv capitala provinciei, cu mari cantitati de marmura pentru constructii, monumente, sculpturi, etc. Au fost observate in sec. XIX urmele lucrarilor: trepte, locul taieturilor, etc. si s-au semnalat unelte de minerit antice: dalta, tarnacop, ciocan (dupa relatarile localnicilor).
Dupa spusele localnicilor, partial verificate, existau numeroase blocuri lucrate, cioplite si sculptate. Mentionate mai sigur sunt cateva coloane si piese arhitectonice, baze de coloane, lucrate pe loc dar neterminate, o statuie de femeie fara cap.
S-a mai descoperit şi o statuie de barbat, tot fara cap, din epoca romana.
# Intr-un alt sit din zona s-a gasit o inscriptie - relief cu Liber si Libera (CIL,III,7916), un altar funerar si o piatra funerara (CIL, III, 6371, 7987), datate tot din epoca romana. Teglas le considera simple lucrari executate la comanda fara legatura cu localitatea.
# Pe traseul caii ferate, s-au mai gasit de-a lungul timpului o inscriptie din epoca romana, doua litere din bronz şi o statuie din bronz, care se afla la Muzeul Budapesta.
# In regiunea Portile de Fier ale Transilvaniei, intre Bucova si Zeicani, se afla o fortificatie, iniţial gresit considerate ca romane/antice, fiind datate din perioada austriaca, sec. XVIII.
# 1459 - sub numele de Bwkova - Bucova de astazi, ar fi o atestare documentara, conform Dictionarului istoric al localitatilor din Transilvania, Bucuresti 1967.
# Prima atestare documentara certa dateaza din anii 1740 – 1750, cand in conscripţia din 1750, alaturi de Bauţar apare şi Bucova, sub numele de Bucoviţa, cu 140 de persoane,
fara preot şi biserica, aparţinand de protopopiatul unit al Ulpiei Traiane cu scaunul la Gradişte, alaturi de alte 13 parohii şi 6 filiale, din care 3 erau aşezate: adica Bauţarele (Inferior şi Superior) şi Bucova, dincolo de Poarta de Fier, pe Valea Bistrei, pana in comitatul Caraş-Severin.
# 1898 / 1908 - s-a construit calea ferata care lega Caransebesul de Hateg, adica uzinele din Resita de carbunele din Valea Jiului.
Din cei 76 km cat insuma toata calea ferata construita, 42 km apartineau Comitatului Hunedoara si 34 km Comitatului Caras-Severin.
Calea ferata Caransebes – Subcetate a fost deschisa, in functie de terminarea lucrarilor: Caransebes – Bauţar, la 12 noiembrie 1908; Bautar – Subcetate, la 18 decembrie 1908.
# Pana in 1920, satul a fost parte a comitatului Hunedoara (cunoscut şi ca Varmeghia Hunedoarei, in maghiara Hunyad vármegye, in germana Komitat Hunyad, in latina Comitatus Hunyadiensis) fiind o unitate administrativa a Regatului Ungariei, care a funcţionat in perioada 1265-1920. 
Numele localitaţilor in maghiara au fost: Alsó-Baucár pentru Bauţarul Inferior, Felsõ-Baucár pentru Bauţarul Superior şi Bukova pentru Bucova.
# In locurile uscate si insorite, pe dealurile cu vegetaie ierboasa si tufarisuri, la liziera padurilor si in raristi cu pietre mai poate fi intalnita vipera cu corn (Vipera ammodytes).
# Zona Bauţar deţine un potenţial de dezvoltare turistica ridicat, datorita numeroaselor obiective turistice şi culturale, dintre care se pot enumera: Cariera de Marmura de la Bucova, Sfinxul Piatra Caprei de la Bucova, Iezerul Bistrei-Ochi de mare (fara fund) din care izvoraşte Bistra, Poarta de Fier a Transilvaniei (Batalia de la Tapae), Prima cale ferata cu cremaliera din Europa, Bauţar - Subcetate (locomotiva se afla simbolic postata la intrarea in Petroşani), Drumul lui Traian (pe Valea Casa Tomici) - peste 100 ani, Mine de mica (feldspat).
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Bauţar se ridica la 2.604 locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 2.813 locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (96,93%). Pentru 2,19% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (72,62%), dar exista şi minoritaţi de baptişti (11,71%), greco-catolici (10,48%) şi penticostali (2,07%). Pentru 2,19% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.[sursa: Primaria Bauţar, INS, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala]