PERPERII de VALACHIA, PRIMA MONEDA ROMANEASCA atestata in COMERTUL INTERNATIONAL

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 08.07.2017 09:02 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

8 iulie 1392: Menţionarea prezenţei monedelor emise de Ţara Romaneasca in cartierul Pera din  Constantinopol: perperii de Valachia.
Era atestata, astfel, circulaţia monedei romaneşti in comerţul internaţional.

Perperii de Valachia isi au etimologia de la moneda de aur Hyperpyron, batuta de Paleologi spre  sfarsitul dinastiei lor, cu un continut de 20 grame de aur, de 20 de carate.
Moneda este datata din timpul domniei lui Mircea cel Batran, dar a fost comandata de Dan I,  fratele vitreg al lui Mircea cel Batran.

In secolul al XI-lea, teritoriul romanesc de la sud si est de Carpati a fost alimentat in  principal cu moneda bizantina de bronz (follis).
O situatie aparte o constituie Dobrogea, care era organizata ca o provincie militara a  Imperiului Bizantin.
Conform unor cercetari recente, pe teritoriul Dobrogei a functionat un atelier monetar mai  intai la Dristra, apoi la Isaccea, intre anii 1068-1081.
In veacul urmator, moneda bizantina asigura numerarul aflat in circulatie atat la Dunarea de  Jos, cat si la nord de Dunare.
Dupa reforma initiata de Alexios I in anii 1092-1093 circula in numar mare piese din billon  (aspron trachy) la care se adauga hyperperul.
Dupa 1204, emisiunilor mai vechi, care raman in circulatie, li se adauga monede ale Imperiului  Latin de la Constantinopol  si emisiuni ale statelor grecesti formate dupa dezmembrarea  Imperiului Bizantin (Imperiul de Niceea si despotatul de Epir).
In secolul al XIII-lea circulatia monetara din spatiul romanesc se diversifica, fiind intalnite  monede emise de Serbia si Venetia.

La inceputul secolului al XIII-lea, au patruns in Transilvania un mare numar de pfenigi emisi  in mai multe monetarii din Austria.
Impreuna cu aceste emisiuni au ajuns in aceeasi zona si alte monede din vestul Europei, precum  dinarii de Köln sau esterlinii englezesti.
In spatiul extracarpatic pot fi intalnite emisiuni ale banilor Slavoniei, emisiuni monetare ale  hanilor tatari (dirhemi de argint) si perperi de aur ai Imperiului de Niceea.
Cercetari recente au stabilit ca in anii 1286-1300 a functionat la Isaccea un atelier monetar  al Hoardei de Aur, care a emis dirhemi de argint si monede divizionare de bronz in numele  hanilor de la Sarai, iar intre 1296-1300 in numele hanului Nogai.

In secolul al XIV-lea, are loc aparitia primelor monede emise de voievodatele romanesti de la  sud si est de Carpati.
Tara Romaneasca a inceput sa emita moneda (ducati si bani de argint) in timpul domniei lui  Vladislav Vlaicu (1364-1377).
Sistemul monetar al Tarii Romanesti avea corespondenta atat cu sistemul monetar bulgaresc, cat  si cu cel unguresc.
Ducatul de argint cantarea in medie 1,05 g, fiind echivalent cu grosul emis de Sracimir la  Vidin in preajma anului 1365.
Al doilea nominal (dinarul) avea o greutate medie de 0,70 g, asemanator cu dinarul unguresc  emis dupa reforma monetara a lui Carol Robert.
Al treilea nominal (banul) avea o greutate medie de 0,35 g si era echivalent cu obolul unguresc  (1/2 dinar).

Emisiunile Tarii Romanesti vor continua si in timpul voievozilor Radu I (1377-1383), Dan I  (1383-1386), Mircea cel Batran (1386-1418) si Vlad I (1395-1396).
In prima parte a secolului al XV-lea productia monetara proprie este mai mica, unii voievozi  nemaibatand moneda (Radu II Prasnaglava si Alexandru I Aldea).
Ultimele emisiuni monetare apartinand sistemului creat de Vladislav Vlaicu vor inceta la  sfarsitul domniei lui Basarab Tepelus (1477-1481).

In Moldova, primele emisiuni monetare dateaza din timpul domniei lui Petru Musat (1375-1391). 

Grosul de argint avea o greutate medie de 0,96 g, avand corespondente in sistemul monetar  polonez.
In numar mic au fost emise si jumatati de grosi, cu o greutatea medie de 0,24 g.
Sistemul monetar initiat de Petru Musat va continua sa functioneze si in secolul al XV-lea cu  unele modificari realizate de Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mare (1457-1504).
In Moldova sunt de semnalat monedele de bronz emise de Cetatea Alba la mijlocul veacului al  XV-lea.
Emisiunile au pe avers stema Moldovei iar pe revers stema orasului si numele vechi:  Asprokastron.

Numerarul existent in circulatia monetara a Tarilor Romane in secolul al XIV-lea era alcatuit  din specii monetare de valori si proveniente diferite precum perperi de aur mai vechi de la  Ioan Vatatzes, imparat la Niceea (1222-1254), sau mai noi de la Andronic II (1295-1320). 

Perperii bizantini sunt prezenti atat ca moneda reala, cat si ca moneda de cont.

Monedele de argint apartin unor sisteme monetare diferite: grosi sarbesti si bulgaresti, dinari  unguresti si dinari banali şi apoi regali din Slavonia, la care se adauga emisiunile proprii.

In secolul al XV-lea, in Tarile Romane au circulat emisiunile proprii, dar mai ales monedele  straine precum ducatul unguresc de aur  sau ducatul venetian de aur.
La sfarsitul veacului o pondere insemnata in circulatia monetara au capatat-o asprii turcesti.
(sursa: Institutul Naţional al Patrimoniului)