Cea mai veche MANASTIRE ORTODOXA cu viata monahala din ROMANIA se afla in BANAT... FOTO

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 15.08.2017 09:32 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Cea mai veche aşezare monastica ortodoxa cu viaţa monahala neintrerupta din Romania, Manastirea Hodoş-Bodrog, se afla in Banat, in judeţul Arad.

Se spune ca un taur din turma unui pastor a scos la iveala dintr-o movila de pamant Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat fiinţa Manastirea, spune stareţul protosinghel Grigorie Timiş, pe manastireabodrog.ro.
Pentru a confirma tradiţia, se mai pastreaza şi in prezent, in biserica manastirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum şi Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului.

Prima atestare documentara despre existenţa manastirii dateaza din anul 1177, unii istorici vorbind despre existenţa unor “calugari greci”, ortodocşi, la Hodoş-Bodrog, inca din secolul al XI-lea.
Alte atestari, in diferite documente, din anii 1213, 1233, 1278, 1293, cu unele derivaţii ale denumirii de Hodoş.
Din anul 1446, se generalizeaza denumirea de Bodrog, iar din anul 1784 apar amandoua impreuna: Hodoş-Bodrog.

Pana in anul 1839, manastirea era situata pe malul drept al Mureşului, la 15 km distanţa de oraşul Arad, aparţinand de satul Bodrogu Vechi şi de comuna Pecica.
In anul 1839, Mureşul a fost dirijat la nord-vest de manastire.
Biserica actuala dateaza din a doua jumatate a secolului XIV, fiind construita in stil bizantin triconc, din piatra şi caramida romana.
In interior, este impodobita cu pictura “a fresco” din anul 1658, de catre pictorul Nicodim Diaconul.
Biserica este tencuita pe trei laturi, peretele de nord pastrandu-se netencuit.
La sfarşitul secolului al XIX-lea mai era vizibila, pe peretele de nord, inscripţia “Hodos – egumen Mihail 1523”, iar pe peretele de miazazi, intr-o firida, este menţionat anul unei restaurari – 1776.

Actualul ancadrament al uşilor este facut in 1766 (an gravat deasupra uşilor), iar pe doua pietre din exteriorul absidei drepte exista urmatoarele inscripţii: “1742 Nicolae Ioanovici am scris aicia” şi “Ioan Dragoevici pravoslavnic roman”.
Din 1790 pana in 1976, biserica a avut şi un pridvor inchis, refacut in 2000.
De-a lungul timpului, au existat o serie de personalitaţi care şi-au adus aportul la dainuirea manastirii: Sava Brancovici – 1607; Sofronie, episcop la Lipova şi Gyula – 1651; Isaia Diacovici – 1690; Eugeniu de Savoya, care a acordat protecţie manastirii in anul 1716; calugarul protopsalt Naum Rimniceanu – 1788; Nicolae Iorga – 1906 şi mulţi alţii.

Dintre cladirile vechi se mai pastreaza turnul clopotniţa, cladirea stareţiei şi o parte din zidul de incinta, pe latura de nord.
In secolul al XVIII-lea, aici işi faceau ucenicia tinerii care doreau sa ajunga preoţi. Tot aici, copiii ţaranilor din satele vecine au invaţat scrisul şi cititul.

Manastirea mai poseda şi o valoroasa colecţie de arta veche bisericeasca.
In ultimii ani, s-au facut reparatţii la intregul complex manastiresc, s-a creat o noua incinta, un turn clopotniţa şi poarta de intrare.
In prezent, manastirea are un numar de 25 vieţuitori, mai spune stareţul protosinghel Grigorie Timiş.

 
 

GALERIE FOTO

Pentru a vizualiza poza la marime originala, faceti click pe imagine