Cand GHEORGHE DOJA era pus pe un SCAUN de FIER INROSIT si ARS de VIU in mijlocul TIMISOAREI

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 20.07.2017 07:43 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

20 iulie 1514: Gheorghe Doja, comandant al cruciadei antiotomane şi conducatorul razboiului ţaranesc de la 1514, a fost ucis intr-un mod barbar la Timişoara

Un episod deosebit din istoria Timişoarei il reprezinta asediul cetaţii de catre oastea ţaranilor rasculaţi condusa de Gheorghe Doja.

Georgius Dosa Siculus de Makfalva sau Dózsa György s-a nascut undeva in jurul anului 1470, la Dalnic, Scaunul Chizd, pe atunci in regatul Ungariei, astazi in judeţul Covasna, Romania.
Razboiul ţaranesc a pornit din Transilvania, dupa ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei antiotomane.
Proclamarea cruciadei de catre Papa Leon al X-lea a dus prin recrutarea ţaranilor maghiari, slovaci, sarbi, croaţi, romani şi secui ca soldaţi, la un conflict de interese cu marea nobilime din Ungaria şi Transilvania, care dorea sa-i reţina pe ţarani pe propriile domenii.
Prin participarea la cruciada, ţaranii sperau sa-şi imbunataţeasca greaua situaţie economica, in ipoteza unei campanii reuşite in faţa turcilor.

Armatele rasculate, formate din iobagi romani şi unguri au infrant mai intai nobilimea marilor proprietari unguri de pamant, numiţi şi magnaţi, condusa de comitele Ştefan Bathory şi episcopul Nicolaie Csaki, dar au fost infrante langa Timişoara de comitele Ioan Zapolya (Szapolyai János, cel care s-a aflat in fruntea unui grup de nobili unguri care, in adunarea nobililor de la Rákos, au susţinut ca nici un strain sa nu poata fi ales ca rege al Ungariei).

Principala direcţie a rasculaţilor a fost Timişoara şi Cenadul, localitaţile de reşedinţa ale episcopului Nicolae Csáki (Nicolaus de Csak), principalul adversar al inarmarii ţaranilor in vederea cruciadei.
Armatele ţaraneşti aflate sub conducerea lui Gheorghe Doja au fost la inceput victorioase la Cenad şi Nadlac, unde rasculaţii l-au prins pe episcopul Csáki şi l-au ucis.
A urmat atacul nereuşit de la 15 iulie 1514 al armatei ţaraneşti asupra Cetaţii Timişoara unde se refugiase marea nobilime.

Deşi nobilimea a reuşit sa iasa victorioasa in conflictul cu ţaranii din anul 1514, Ungaria a fost mult slabita de rascoala şi va trebui sa suporte in 1526 infrangerea zdrobitoare de la Mohacs in faţa turcilor, dupa care va urma o perioada de 160 de ani de stapanire turceasca.

Se spune ca locul unde Gheorghe Doja a suferit o cumplita moarte, fiind pus pe un scaun din fier inroşit şi ars de viu, este marcat de statuia Sfintei Marii din Piaţa cu acelaşi nume care se afla in cartierul Iosefin.
Totuşi, ultimele ipoteze susţin ca torturarea lui Gheorghe Doja ar fi avut loc chiar langa castel, de unde nobilii au putut urmari macabrul spectacol.
Deci este mult mai probabil ca locul execuţiei sa fie undeva in faţa Hotelului Central de langa Muzeul Banatului. (sursa: C.J.Timiş, Wikipedia şi alte surse)