SUSPECTUL ION ILIESCU a oficializat masuri cu CARACTER DIVERSIONIST. Consecintele? DEOSEBIT de GRAVE!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 22.05.2018 14:22 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

In cauza cunoscuta generic sub denumirea „Dosarul Revoluţiei”, procurori militari ai Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus extinderea şi efectuarea in continuare a urmaririi penale, pentru intervalul 22 – 27 decembrie 1989,  sub aspectul savarşirii infracţiunii contra umanitaţii faţa de suspectul Iliescu Ion, la data savarşirii faptelor membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvarii Naţionale, organism care de facto a exercitat puterea executiva şi legislativa centrala, comportandu-se ca un Guvern pana la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, cand preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive.

Din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca suspectul Iliescu Ion, in calitate de iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, in  calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat şi oficializat masuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist.
Autoritatea lui Iliescu Ion, pentru toata perioada de dupa 22 decembrie 1989 orele 16:00, rezulta din multitudinea deciziilor acestuia, dintre care unele cu caracter strict militar.
Printre aceste decizii se numara reactivarea general (r) Militaru Nicolae şi numirea acestuia in funcţia de ministru al apararii, schimbarea din funcţie a general lt. Stanculescu Victor Atanasie, eliberarea din funcţie a generalului Guşe Ştefan şi numirea sa pe una inferioara, constituirea Tribunalului Militar Excepţional ce i-a judecat pe soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu şi aducerea din rezerva, respectiv numirea in funcţii de comanda a mai multor generali.

Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale Romaniei.

Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de lupta, inclusiv cu armament greu, in mod voit fara o eficienta coordonare, in interiorul marilor aglomerari urbane ale ţarii; darea de ordine privind deplasarea unor unitaţi militare pe timp de noapte, fara asigurarea comunicarii necesare cu celelalte unitaţi militare dispuse deja in teren; solicitarea repetata prin intermediul TVR ca populaţia civila, parţial inarmata, sa participe activ la apararea unor obiective urbane importante.
Aceste acţiuni s-au desfaşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusa prin raspandirea in mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinand ”duşmanului terorist”.

Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile.

Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecinţe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieţi omeneşti, vatamari corporale, fizice sau psihice, privarea grava de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu).