Pentru cine nu stie sau a uitat. DNA se ocupa doar de MAREA CORUPTIE. Peste 11.200 de dosare in 2017!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 28.02.2018 14:04 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Discursul procurorului şef al DNA cu ocazia prezentarii Bilanţului anual de activitate pentru anul 2017

Bine aţi venit la prezentarea bilanţului DNA pentru anul 2017, un moment in care noi analizam ce am facut bine,  analizam ce nu a mers bine şi ce am greşit pentru ca analiza noastra sa poata fi utila pentru fundamentarea unor  decizii privind reducerea corupţiei in Romania.

2017 a fost un an dificil in lupta impotriva corupţiei, un an complicat.
Insuşi demersul de a lupta impotriva corupţiei, a fost pus sub semnul intrebarii.
Deşi noi descoperim şi trimitem in judecata tot mai mulţi inculpaţi pentru fapte de corupţie, bugetele publice  sunt in continuare prejudiciate prin fraude.
Ne intrebam daca avem instituţii mai curate. Daca eforturile Justiţiei in lupta cu corupţia nu trebuie completate cu masuri.

Aproximativ 1000 de inculpaţi au fost trimişi in judecata, in 2017.
Reamintesc celor care nu ştiu, sau au uitat, faptul ca DNA se ocupa doar de marea corupţie. Acesta este  specificul instituţiei noastre, prevazut in lege.

O treime dintre inculpaţii trimişi in judecata au avut funcţii de conducere, control, demnitaţi publice ori alte  funcţii importante.  
3 miniştri, 5 deputaţi, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost preşedinte al Camerei Deputaţilor in Parlamentul  Romaniei şi 1 secretar general al unui minister au fost trimişi in judecata in urma investigaţiilor DNA.

Aceste cifre ne arata ca, de cele mai multe ori, cei care au comis infracţiunile sunt tocmai cei care aveau ca  principala atribuţie conducerea in mod corect a instituţiilor sau gestionarea legala a bugetelor. Funcţiile de  conducere le-au permis sa abuzeze de banul public, sa aprobe investiţii inutile, sa favorizeze firmele agreate.

Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvolta şi le transmit mai departe. Sunt „reţete” folosite pentru  fraudarea banului public. Sunt deja practici cunoscute de catre firmele care vin la achiziţii publice. Toţi ştiu  ce trebuie sa faca, cu cine trebuie sa vorbeasca pentru a caştiga un contract de achiziţie.

Sa va dau cel mai dramatic exemplu, cel din Sanatate. DNA a identificat manageri de spitale care iau mita de la  furnizorii de produse şi servicii. Condiţioneaza buna derulare a contractelor incheiate şi plata facturilor de  achitarea unor „comisioane” cuprinse intre 5 şi 20% din valoarea contractului şi obţin beneficii nelegale de  ordinul milioanelor de euro.

De asemenea, investigaţiile privind frauda cu fonduri europene s-au dublat in ultimii doi ani. 130 trimiteri in  judecata in 2017 faţa de 65 in anul 2015.
O treime din inculpaţii trimişi in judecata au comis fraude cu fonduri europene*.
In cele mai multe cazuri, este vorba de fraudarea fondurilor destinate dezvoltarii zonelor rurale. Afecteaza  aşadar banii destinaţi comunitaţilor mai sarace.
Curtea Constituţionala a pronunţat in 2016 o decizie privind infracţiunea de abuz in serviciu. Astfel,  procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz in serviciu care genereaza fraudarea banului public  datorita incalcarii legislaţiei primare. Adica incalcarii dispoziţiilor din legi sau ordonanţe.

Sigur, ca procurori respectam decizia Curţii Constituţionale şi nu mai putem reţine raspunderea penala.
Ca efect al acestei decizii a Curţii Constituţionale au fost inchise 275 de dosare in care procurorii au  stabilit prejudicii din bani publici de 148 milioane euro.

Intreb: in cate dintre aceste dosare clasate de procurori, in temeiul deciziei Curţii Constituţionale, celelalte  instituţii au demarat proceduri pentru a stabili raspunderea disciplinara, administrativa sau civila?
Repet: 275 de cazuri clasate, 148 de milioane de euro. In cate cazuri celelalte instituţii au facut demersuri  pentru recuperarea acestor prejudicii? Exista un interes pentru recuperarea acestor bani, pierduţi de cetaţeni,  de comunitaţi?

Şi cand vorbim de recuperarea banilor publici trebuie sa amintesc o alta situaţie grava. In cauze pe care le  investigam, deşi dovedim ca sunt fapte penale, exista situaţii in care reprezentanţii autoritaţilor publice nu  se constituie parte civila pentru recuperarea prejudiciului.
Nu vor sa recupereze banii, pur şi simplu. Refuzul de a recupera prejudiciile cauzate bugetului public este de  neinţeles. Un astfel de refuz valideaza abuzul ca pe un comportament acceptabil.

189 de inculpaţi au fost trimişi in judecata pentru fapte de abuz in serviciu, iar masurile asiguratorii  instituite doar pentru acest tip de infracţiuni au fost de peste 95 milioane Euro.
Aceste date ne arata o situaţie ingrijoratoare a fenomenului de abuz in serviciu, care se manifesta cu precadere  in domeniul achiziţiilor publice. Ne arata ca nu avem un sistem de achiziţii publice curat şi transparent.

Cu privire la perioadele de timp pentru care primim sesizari, de multe ori suntem sesizaţi cu fapte penale  comise chiar şi cu 9 sau 10 ani in urma .
In 2017 am primit 4 sesizari pentru fapte comise in urma cu 10 ani, 14 sesizari pentru fapte comise in urma cu 9  ani, 12 sesizari pentru fapte comise acum 8 ani şi 10 sesizari pentru fapte comise in urma cu 7 ani.
Trebuie gasite mecanisme de responsabilizare a instituţiilor pentru a nu aştepta atat de mulţi ani pentru a face  o sesizare, iar apoi sa paseze responsabilitatea la procurori. Dar aceste mecanisme nu sunt in sarcina DNA.
Este foarte dificil sa faci ancheta şi sa administrezi probe pentru fapte de 9 ani sau la 10 ani. Şi cu toate  acestea, chiar şi in aceste condiţii, procurorii au investigat şi au soluţionat şi astfel de cazuri.

In mod categoric, un procuror trebuie sa finalizeze ancheta in termen rezonabil, cu celeritate şi interiorul  termenului de prescripţie.
In 2017 am identificat 2 dosare in care clasarea cauzei a fost determinata de prescrierea faptelor şi aceasta  situaţie a fost imputabila unui procuror. In acest caz am sesizat Inspecţia Judiciara. In alte 34 de dosare  faptele erau deja prescrise cand s-au inregistrat la DNA.

Anchete noastre demonstreaza ca, in lipsa unor masuri clare de prevenire, corupţia in instituţiile publice s-a  manifestat prin aceleaşi acţiuni. Acestea sunt motivele pentru care am infiinţat in anul 2017 Compartimentul de  analiza a datelor privind corupţia.
Acest Compartiment a realizat analize ale dosarelor instrumentate de DNA, in domeniul abuzului in serviciu in  achiziţii publice, in sanatate sau retrocedari ale dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Principalele concluzii ale acestor studii ne arata ca :
Exista sectoare in domeniul achiziţiilor publice in care corupţia este generalizata.
Se fac, uneori, plaţi pentru lucrari neefectuate.
Statul plateşte un preţ mai mare pentru unele produse sau servicii.
Pe langa prejudiciul efectiv mai exista şi alte efecte grave ale acestor fapte: blocarea dezvoltarii comunitaţii  scaderea calitaţii vieţii, accesul la servicii de proasta calitate şi afectarea infrastructurii locale  reprezentative pentru o comunitate.

Cat despre modul de acţiune, o sa va dau cateva exemple din Sanatate, pentru ca tot am inceput cu acest domeniu,  extrem de important:
Intr-un singur dosar, adaosul comercial practicat de firma „intermediara” a fost de 1 milion de euro, bani cu  care a fost prejudiciat bugetul spitalului.
Cel mai des achiziţia a fost supraevaluata, astfel incat sa poata fi acoperita şi mita ce a fost primita de  manager. Sigur, nu toţi managerii de spitale fac asta, vorbesc strict de cazurile descoperite de noi.

Si in domeniul sanataţii exista o perioada mare de timp intre producerea faptei şi momentul descoperirii  acesteia. Ce şanse reale de recuperare a prejudiciului de 1,5 milioane lei exista atunci cand fapta este  sesizata de Curtea de Conturi la 6 ani dupa producere?
Va dau un singur exemplu: Contract atribuit in 2010, derulat intre 2010-2012, audit desfaşurat de Curtea de  Conturi şi sesizare la DNA in 2016. Rechizitoriul emis in 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor.

Folosul ilicit obţinut prin astfel de fapte nu se intoarce intotdeauna in mod direct la inculpat. De multe ori,  folosul este obţinut de persoane din anturajul sau ori din aceeaşi grupare politica.
Sumele de bani provenite din infracţiuni de corupţie, frauda in achiziţii publice sau evaziune fiscala au fost  folosite, ulterior, pentru finanţarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate in campanii  electorale.

Doamnelor şi domnilor,

In 2017 procurorii DNA au avut de soluţionat peste 11.200 de dosare. Deşi doar aproximativ 100 de procurori au  desfaşurat efectiv activitaţi de urmarire penala, s-au soluţionat peste 3.800 de dosare.
Cel mai mare numar de dosare soluţionate intr-un an de la infiinţarea instituţiei.
A fost un efort comun al procurorilor, al ofiţerilor de poliţie, al specialiştilor şi al grefierilor din DNA.
Nu putem soluţiona, cu resursele actuale, toate cauzele pe care le primim intr-un an. DNA are in investigare  cauze ce implica de cele mai multe ori administrarea unui probatoriu complex.
In 2017 au fost audiate peste 23.100 persoane, in medie 85 de persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane  de documente.
Asta au facut cei din DNA, in acest an.

Ca exemplu, am avut un dosar in care au fost audiaţi 1053 martori şi 73 de suspecţi. Au fost efectuate 55  percheziţii domiciliare şi au fost 135 de ridicari de documente de la persoane fizice şi juridice. Au fost  efectuate verificari financiare pentru 27 de societaţi comerciale şi 39 de persoane fizice. Au fost dispuse 64  masuri asiguratorii şi sechestrate bunuri in valoare de peste 2,8 milioane euro. S-au luat masuri preventive  faţa de 35 inculpaţi. Acest dosar are peste 465.000 file.
Toate aceste activitaţi au fost efectuate intr-un singur dosar, iar procurorul de caz mai are in lucru alte 73  de dosare.

Cu tot acest efort, la finalul anului au ramas nesoluţionate peste 6.000 de cauze. Aproape dublu faţa de cat pot  soluţiona procurorii DNA intr-un an.

Nu ne alegem dosarele. Avem obligaţia sa investigam toate faptele de corupţie la nivel inalt despre care  sesizaţi şi asta facem.
Procurorii nu au norma de rechizitorii, ei trebuie sa stabileasca adevarul judiciar pe baza de probe. Se dispune  trimiterea in judecata atunci cand faptele penale sunt dovedite.

O parte importanta a activitaţii procurorilor DNA o reprezinta susţinerea cauzelor trimise in judecata in faţa  instanţelor. Sunt 42 de procurori DNA care susţin in instanţa cazurile investigate de noi.
In 2017, instanţele au condamnat definitiv 713 inculpaţi.
Printre ei: 3 deputaţi, 1 senator, 28 primari şi 30 directori ai unor instituţii publice şi societaţi cu capital  de stat.

Au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decat dezincriminarea, iar 29 inculpaţi au fost achitaţi ca  efect al deciziei Curţii Constituţionale privind abuzul in serviciu.
Faţa de anul 2016, numarul persoanelor achitate in 2017 a scazut cu 9%.
Desigur suntem foarte preocupaţi in continuare de imbunataţirea standardelor de calitate ale investigaţiilor  noastre.

De aceea, referitor la soluţiile de achitare ramase definitive am dispus prin ordin intern analizarea tuturor  soluţiilor pentru a se stabili daca motivele achitarii sunt sau nu imputabile procurorilor.

Ca in fiecare an, a existat o preocupare pentru recuperarea pagubelor produse prin infracţiune.
Masurile asiguratorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei produse prin infracţiune este de peste 200  milioane Euro.
Prin hotararile judecatoreşti ramase definitive in cauzele DNA judecatorii au dispus confiscarea şi recuperarea  de produse infracţionale in suma de peste 159,5 milioane euro. Aceşti bani trebuie sa intre efectiv in bugetul  de stat. Este obligaţia organelor fiscale sa execute aceste hotarari cat mai rapid.

Aşa cum spuneam, anul 2017 a fost un dificil pentru DNA. Un an in care, din pacate DNA s-a confruntat şi cu  probleme ce ţin de respectarea legii şi a codului deontologic, in interiorul instituţiei. Ne-am raportat la  aceste probleme prin dispunerea de masuri prevazute de lege. Au fost 2 procurori revocaţi din DNA in 2017. Unul  a fost trimis in judecata pentru fapte de competenţa DNA. Un alt procuror a fost sancţionat disciplinar.

Am avut şi avem toleranţa zero pentru neprofesionalism sau lipsa de integritate. Ne-am delimitat prin ceea ce am  facut de astfel de fapte, am schimbat anumite proceduri interne pentru a inlatura riscurile identificate, am  efectuat controale şi am dispus noi reguli interne, mai stricte. Ne preocupam de modificarea procedurii de  recrutare a procurorilor in DNA pentru a putea identifica şi alte aspecte comportamentale nu doar profesionale.

Dragi colegi,

Ştiu ca ne-am facut datoria cu mult efort, cu profesionalism şi am respectat legea in tot ceea ce am facut.  Atunci cand sunt critici venite dinspre societate, trebuie sa ni le asumam, desigur. Statutul nostru ne obliga  la reţinere. Nu putem intotdeauna comunica in astfel de situaţii. Consiliul Superior al Magistraturii este cel  chemat sa analizeze daca astfel de critici sunt justificate, aşa cum tot CSM este cel care ne apara reputaţia  atunci cand suntem supuşi unor atacuri nedrepte.
DNA a devenit in aceşti ani şi un model de eficienţa in societate, dar acest lucru implica şi o responsabilitate  crescuta. Doar impreuna şi cu consecvenţa vom continua sa dovedim celor care ne-au susţinut şi au fost alaturi  de noi ca am meritat şi meritam aceasta incredere.
Imi doresc ca dificultaţile şi reuşitele noastre sa fie cunoscute şi inţelese la nivelul societaţii romaneşti,  pentru ca in fond ne dedicam activitatea pentru ca Romania sa fie mai curata. Un loc curat in care sa ramanem,  nu din care sa plecam in alta ţara.
Şi sunt convinsa ca avem resursele sa dovedim şi in continuare ca suntem procurori de profesionişti şi ca munca  noastra e strict in limitele legii.

Doamnelor şi domnilor,

Nu putem sa vorbim despre activitatea din anul 2017 fara sa aratam provocarile pe care le-am avut: incercarile  de modificare a legislaţiei şi atacurile fara precedent la adresa noastra şi a activitaţii noastre.
Au existat incercari in 2017 de a modifica legislaţia in sensul dezincriminarii unor fapte, al eliminarii unor  instrumente legale investigative sau modificarea statutului procurorului.

Am criticat in mod transparent şi argumentat aceste modificari. Am publicat opiniile şi argumentele noastre,  le-am trimis procurorului general, Consiliului Superior al Magistraturii. Vom continua sa facem acelaşi lucru  daca vor exista şi alte incercari. Noi nu facem legea. Noi o aplicam. Dar avem datoria de a spune ce riscuri  sunt daca anumite modificari legislative intra in vigoare.

Ne opunem slabirii legislaţiei.
Ne opunem eliminarii garanţiei legale a independenţei procurorului.
Ne opunem eliminarii dispoziţiilor legale care ne ajuta sa investigam fapte grave care afecteaza societatea.
Pledoaria noastra este pentru o legislaţie stabila. Pledoaria noastra este pentru o legislaţie in care  procurorii sa fie independenţi.
Independenţa procurorilor este o valoare incoruptibila.

Prioritaţile noastre pentru anul 2018 sunt:
soluţionarea cauzelor vechi
investigarea fraudelor cu fonduri europene
investigarea fraudelor in achiziţii publice
recuperarea prejudiciilor
creşterea standardelor de calitate in activitatea de urmarire penala şi in susţinerea cauzelor in instanţa.

Stimaţi invitaţi,

Va mulţumesc pentru cooperarea buna din acest an şi pentru sprijinul acordat activitaţii şi instituţiei noastre.  Sper sa colaboram la fel de eficient şi in acest an.
Mulţumesc reprezentanţilor ambasadelor prezente astazi pentru sprijinul in realizarea programelor internaţionale  ale DNA şi suportul lor constant in activitatea noastra.

Dragi colegi,

Va mulţumesc pentru munca din acest an. Pentru solidaritate şi pentru implicare. Pentru munca onesta şi dificila  pe care o faceţi zilnic. Vreau sa ne continuam activitatea şi impreuna sa dovedim ca DNA este o instituţie  profesionista, activa şi consecventa.

*1 344 persoane trimise in judecata pentru fraude cu fonduri europene din totalul de 997

Sinteza Raport de activitate 2017

Raportul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul 2017 se bazeaza pe date statistice care arata ca s-au  menţinut standardele de eficienţa şi exigenţa, atat la urmarire penala, cat şi in activitatea desfaşurata de  procurori in faţa instanţelor de judecata.
Investigaţiile au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupţie prevazute de Codul Penal sau de Legea nr.  78/2000, dar şi alte infracţiuni grave, considerate a fi in stransa legatura cu corupţia ca fenomen complex, aşa  cum prevede expres art. 13 din Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 43/2002 care statueaza asupra competenţei  Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Potrivit competenţei prevazute de reglementarile legislative menţionate, procurorii DNA au iniţiat, respectiv  finalizat investigaţii comise de demnitari ori persoane cu funcţii de conducere in administraţia publica  centrala şi locala.
In anul 2017 a crescut numarul cauzelor soluţionate şi al soluţiilor dispuse pe fondul cauzei, in timp ce  volumul mare şi complexitatea cauzelor in lucru au influenţat durata cercetarilor şi numarul cauzelor finalizate  cu trimitere in judecata.

Principalele concluzii care au reieşit din raport sunt urmatoarele:

1. Creşterea continua a volumului de activitate
Activitatea de urmarire penala a fost desfaşurata, in medie, de 107 procurori care au avut de soluţionat 11.234  cauze. Astfel, un procuror are de soluţionat in medie 104 dosare, printre care numeroase cauze complexe (diverse  forme de frauda in achiziţii publice, fraude cu fonduri europene sau in derularea procedurilor de retrocedare a  imobilelor, cauze ce implica administrarea unui probatoriu complex, incluzand şi expertize ori rapoarte de  constatare ale specialiştilor).
S-au soluţionat pe fond 3.893 de dosare (3.341 dosare in 2016), fiind cel mai mare numar de dosare soluţionate  intr-un singur an, de la infiinţarea instituţiei.
Aceasta activitate a determinat reducerea stocului de dosare faţa de anul precedent.

2. Creşterea numarului de acorduri de recunoaştere a vinovaţiei
S-a dispus trimiterea in judecata a unui numar de 997 inculpaţi in 381 dosare penale. Dintre acestea, in 91 de  cauze, inculpaţii trimişi in judecata şi-au recunoscut vinovaţia (80 de acorduri de recunoaştere a vinovaţiei in  2016), lucru ce arata eficienţa in administrarea probelor prin consolidarea unei practici de a recurge la  instituţia prevazuta la art. 478 şi urm. Cod procedura penala, prin care se evita procesele penale costisitoare  şi de lunga durata.

3. Creşterea eficienţei in investigarea fraudelor cu fonduri europene
S-a inregistrat o dublare numarului de trimiteri in judecata in dosarele cu acest obiect, in ultimii doi ani  fiind intocmite 108 de rechizitorii şi 22 acorduri de recunoaştere, privind 344 de inculpaţi (56 rechizitorii şi  9 acorduri in anul 2015).
Aceste date releva o activitate eficienta de urmarire penala in acest domeniu al infracţiunilor care afecteaza  integritatea bugetului general al UE.

4. Soluţionarea prin rechizitoriu a unor cauze importante care au vizat corupţia la nivel inalt, caracterizata  astfel prin valoarea ridicata a produselor infracţionale şi a prejudiciilor reţinute in rechizitorii, dar şi din  perspectiva calitaţii persoanelor trimise in judecata.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea in judecata a 329 persoane care au ocupat funcţii de  conducere, control, demnitaţi publice ori alte funcţii importante.

Cu titlu exemplificativ, au fost trimişi in judecata:
- 13 demnitari, dintre care: 3 miniştri (unul in 2 dosare), 1 senator, 5 deputaţi, 1 preşedinte al Camerei  Deputaţilor in Parlamentul Romaniei, 2 secretari de stat (din care un fost deputat şi un preşedinte de partid la  data savarşirii faptei), 1 secretar general al unui minister.

-Alte funcţii din administraţia centrala: 1 secretar general adjunct intr-un minister, 1 inspector  guvernamental, 1 preşedinte al Autoritaţii Electorale Permanente, 1 consilier al ministrului (la data savarşirii  faptei director general adjunct intr-o companie naţionala)

Autoritaţi locale: 49 primari (12 primari de municipiu, 37 primari de oraş/comuna), 9 viceprimari (1 viceprimar  de municipiu, 8 viceprimari de oraş/comuna), 3 preşedinţi de consilii judeţene (unul in doua dosare),

- Instituţii legate de aplicarea legii: 6 magistraţi (3 judecatori, 2 procurori şi 1 prim procuror - consilier  juridic la data savarşirii faptei), 14 avocaţi, 69 poliţişti, 3 notari

- Funcţii importante in instituţii publice: 1 preşedinte, 1 director general, 1 director al Camerei de Comerţ şi  Industrie a Municipiului Bucureşti, 1 preşedinte şi 2 directori ai Comisiei Naţionale de Acreditare a  Spitalelor, 1 preşedinte al Colegiului Psihologilor din Romania, 23 directori de instituţii publice

- 19 directori de companii/societaţi naţionale

- In domeniul educaţiei: 1 prodecan, 4 cadre didactice universitare, 1 director de liceu, 8 profesori, 1  inspector şcolar general.

- In domeniul sanataţii: 4 manageri de spital, 2 directori de spital, 2 directori financiar de spital, 1 medic  şef, 1 medic legist, 2 medici, 1 asistent medical

5. Pronunţarea unor soluţii de condamnare in dosarele de mare corupţie
Instanţele de judecata au condamnat definitiv un numar de 713 inculpaţi, trimişi in judecata prin rechizitoriile  emise de procurorii anticorupţie.

Intre persoanele condamnate definitiv sunt:
- 3 deputaţi,
- 1 senator,
- 1 secretar de stat in cadrul unui minister
- 1 secretar general al Senatului Romaniei,
- 1 secretar general adjunct in cadrul unui minister
- 5 judecatori (din care 1 preşedinte de tribunal),
- 3 procurori (din care 1 prim procuror parchet de pe langa tribunal, 1 prim procuror parchet de pe langa  judecatorie şi 1 procuror parchet de pe langa tribunal),
- 2 preşedinţi de consiliu judeţean,
- 3 vicepreşedinţi de consiliu judeţean,
- 28 de primari (6 primari de municipiu, 1 primar de oraş, 21 primari de comuna)
- 1 fost preşedinte de agenţie naţionala
- 30 directori ai unor instituţii publice şi societaţi cu capital de stat.

Alte consideraţii privind activitatea DNA
In dosare ale DNA finalizate cu soluţii definitive, instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi  recuperarea de produse infracţionale in suma totala de 924,7 milioane lei.
A existat in continuare o preocupare pentru menţinerea standardelor de calitate caracteristice anilor  precedenţi, astfel incat:
- Ponderea achitarilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor in judecata, conform indicatorului  statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii (Hotararea Plenului CSM nr. 1265 din 24 noiembrie  2015), a fost de 12,2% soluţii de achitare.
- Numarul de doare restituite: 1% (4 dintr-un total de 381 trimise in judecata).
Identificarea fraudei şi corupţiei in achiziţiile publice a reprezentat un domeniu prioritar pentru DNA.  Investigaţiile noastre au vizat, in special, achiziţiile publice din infrastructura, servicii IT, sanatate,  retrocedari şi servicii publice.
Datele rezultate din activitatea de combatere a acestui tip de infracţiuni au fost valorificate in cadrul unei  analize a cazuisticii privind infracţiunile de abuz in serviciu in forma calificata in domeniul achiziţiilor  publice.
Datele statistice ne arata o situaţie ingrijoratoare a fenomenului de abuz in serviciu şi ne arata ca nu avem un  sistem de achiziţii publice curat şi transparent. Rezultatele noastre demonstreaza ca, in lipsa unor masuri  clare de prevenire, corupţia in instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni.