COMISIA EUROPEANA: PSD tot uita sa aplice LEGISLATIA UE in beneficiul CETATENILOR. Nu e domeniu in care sa nu fi ramas in urma!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 25.01.2018 19:28 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

In cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neindeplinirii obligaţiilor, publicat pe 25 ianuarie, cele referitoare la Romania includ o trimitere in faţa Curţii de Justiţie a UE privind stocurile petroliere, o trimitere in faţa Curţii de Justiţie a UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, un aviz motivat privind pieţele financiare, un aviz motivat privind sporirea siguranţei rutiere, un aviz motivat privind greutaţile şi dimensiunile maxime ale anumitor vehicule rutiere.

Despre procedurile privind pachetul lunar de decizii

Prin pachetul sau lunar de decizii in constatarea neindeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeana („Comisia”) urmareşte acţionarea in justiţie a statelor membre care nu şi-au indeplinit obligaţiile ce le revin in temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizeaza diverse sectoare şi domenii de politica ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzatoare a legislaţiei UE, in beneficiul cetaţenilor şi al intreprinderilor.
Principalele decizii adoptate de Comisie in luna ianuarie includ 21 de scrisori de punere in intarziere, 67 de avize motivate şi 8 trimiteri in faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Totodata, Comisia inchide 86 de cazuri in care diferendele cu statele membre in cauza au fost soluţionate fara a fi necesara continuarea procedurii de catre Comisie.

Nerespectarea Directivei privind stocurile petroliere

Joi, 25 ianuarie, Comisia Europeana a decis sa trimita Romania in faţa Curţii de Justiţie a UE pentru ca nu a implementat şi nu a aplicat corect Directiva privind stocurile petroliere (Directiva 2009/119/UE a Consiliului).
Conform Directivei privind stocurile petroliere, statele membre au obligaţia de a asigura menţinerea şi disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranţa aprovizionarii cu resurse petroliere a Uniunii Europene.
La 20 noiembrie 2015, Comisia a reamintit Romaniei obligaţiile care ii revin in temeiul Directivei privind stocurile petroliere, printre care obligaţia de a dispune de proceduri de urgenţa şi de un plan de urgenţa in cazul apariţiei unei disfuncţionalitaţi majore in aprovizionare, dar şi obligaţia de a asigura un cadru clar şi eficace pentru ca operatorii sa işi poata delega obligaţiile de stocare. Comisia a pus in discuţie şi faptul ca legislaţia romana interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanţii reale, adica drept active oferite ca garanţie pentru a obţine un imprumut, ceea ce ar putea face mai dificila indeplinirea obligaţiei operatorilor economici de a deţine stocuri. Intrucat Romania nu a abordat aceste aspecte, Comisia i-a adresat un aviz motivat la 18 noiembrie 2016. Urmatoarea etapa, anunţata in 25 ianuarie, a fost trimiterea in faţa Curţii de Justiţie a UE.

Instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Comisia Europeana a decis, in 25 ianuarie, sa trimita Malta şi Romania in faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neindeplinirea obligaţiei de notificare a cadrelor naţionale de politica in temeiul Directivei 2014/94/UE referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.
Cadrele naţionale de politica constituie principalul instrument care asigura crearea coordonata a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reincarcare pentru vehiculele electrice şi a punctelor de realimentare pentru gaze naturale şi hidrogen. Instituirea unor astfel de cadre ajuta totodata la evitarea fragmentarii pieţei interne prin introducerea coordonata a combustibililor alternativi.
Statelor membre li s-a solicitat sa notifice Comisiei cadrele naţionale de politica pana la 18 noiembrie 2016. Pana in prezent, Malta şi Romania nu au dat curs acestei solicitari, deşi au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere in intarziere şi un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017.
Accelerarea instalarii infrastructurii pentru combustibilii alternativi este esenţiala pentru a le oferi tuturor europenilor o mobilitate ecologica şi competitiva, aşa cum a anunţat Comisia in „Pachetul privind mobilitatea curata”, adoptat in noiembrie 2017.

Aplicare norme UE privind pieţele financiare

Comisia Europeana a solicitat, in 25 ianuarie, ca Romania şi alte 10 state membre sa puna integral in aplicare in cadrele lor naţionale Directiva revizuita privind pieţele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE, MiFID II). Aceasta directiva, impreuna cu un regulament [Regulamentul (UE) nr. 600/2014, MiFIR], a fost adoptata in urma crizei financiare cu scopul de a contribui la realizarea unor pieţe financiare mai transparente, mai competitive şi mai integrate in UE, pentru a asigura existenţa unui volum mai mic de tranzacţii in afara pieţelor reglementate şi o mai mare protecţie a investitorilor şi a consumatorilor şi, in cele din urma, pentru a spori stabilitatea financiara.
Directiva armonizeaza regimul de reglementare din UE in ceea ce priveşte cerinţele organizatorice aplicabile firmelor de investiţii, pieţele reglementate, pieţele intreprinderilor mici şi mijlocii şi serviciile de raportare a datelor. De asemenea, ea stabileşte norme armonizate privind regulile de conduita in afaceri pentru serviciile de investiţii, inclusiv in cazul stimulentelor, al cerinţelor de dezvaluire a informaţiilor şi al normelor de guvernanţa privind produsele.
Cu toate ca termenul-limita iniţial pentru transpunerea directivei a fost prelungit cu un an, de la 3 iulie 2016 la 3 iulie 2017, statele membre menţionate mai sus nu au transpus integral sau nu au transpus deloc normele respective in legislaţia lor naţionala.

Transpunere norme pentru sporirea siguranţei rutiere

Comisia Europeana a solicitat joi, 25 ianuarie, unui numar de şase state membre, printre care şi Romania, sa transpuna Pachetul privind inspecţia tehnica auto, adoptat in 2014, al carui scop este de a imbunataţi inspecţia vehiculelor in UE şi, prin urmare, siguranţa rutiera. Acest pachet este format din trei directive ale UE pe care statele membre trebuiau sa le transpuna pana la 20 mai 2017. Cu toate acestea, pana in prezent, Cipru, Republica Ceha, Germania, Irlanda, Romania şi Slovacia nu au facut acest lucru sau au facut-o numai parţial.
In primul rand, Republica Ceha, Romania şi Slovacia nu au adoptat, publicat şi comunicat Comisiei masurile naţionale de transpunere a normelor actualizate cu privire la inspecţia tehnica periodica a autovehiculelor şi a remorcilor acestora (Directiva 2014/45/UE). Directiva reglementeaza autoturismele, camioanele, autobuzele, remorcile grele, motocicletele şi tractoarele de mare putere şi defineşte elementele care trebuie incercate in timpul inspecţiilor tehnice auto, metodele de incercare, defectele şi evaluarea acestora. De asemenea, directiva introduce cerinţe minime privind infrastructura de inspecţie, formarea inspectorilor şi organismele de supraveghere.

Aplicare norme UE privind transportul rutier

In data de 25 ianuarie, Comisia Europeana le-a solicitat Ciprului, Cehiei şi Romaniei sa comunice masurile naţionale de transpunere a normelor europene actualizate privind greutaţile şi dimensiunile maxime ale anumitor vehicule rutiere (Directiva 2015/719/UE). Aceste norme, care privesc traficul internaţional, joaca un rol important pentru funcţionarea pieţei interne şi pentru libera circulaţie a marfurilor in Europa.
Printre altele, directiva introduce derogari pentru vehiculele grele de marfa cu performanţe aerodinamice sporite sau pentru cele care funcţioneaza cu combustibili alternativi. Acest fapt ofera stimulente pentru utilizarea unor vehicule mai puţin poluante, care pot fi mai lungi sau mai grele decat vehiculele convenţionale.
Directiva ar fi trebuit sa fie pusa in aplicare de statele membre pana la 7 mai 2017.
Toate statele membre in cauza au acum la dispoziţie doua luni pentru a notifica Comisiei toate masurile luate pentru a asigura punerea in aplicare integrala a directivei. In caz contrar, Comisia poate trimite aceste cazuri in faţa Curţii de Justiţie a UE.