Nu ne vindem tara!...

Scris de Viorel Dogaru | Publicat in 12.11.2013 02:28 | Publicat in OPINII | Tipareste pagina

De la celebra duminica a orbului din 1990, romanii sunt puşi in situaţia de a alege nu ce trebuie, ci ceea ce vor alţii.
Şi uite aşa s-a infiripat democraţia originala, pas cu pas, pana s-a ajuns ca oamenii cu caracter, de onoare, responsabili şi respectabili sa fie trataţi ca nişte reziduuri sociale de care nu mai are nimeni nevoie.
Maşina de manipulat şi de intortocheat meandrele concretului şi sinergia faptelor, dupa o scurta perioada de recul post-decembrist, a inceput sa funcţioneze cu toate motoarele pornite şi sa calce in picioare tot ceea ce nu s-a pliat şi nu s-a maleabilizat conform cerinţelor obscure şi cameleonice ale unei structuri inradacinate in mocirla comunista.

Prin 1990, mulţimea manifesta in strada, cu manie proletara: Nu ne vindem ţara!...
Ce a urmat, se ştie. N-am vandut-o, am transformat-o in moloz şi in parloaga.
Ion Iliescu şi-a pus oamenii ca directori la toate fabricile şi instituţiile statului.
Intre timp, cei care au avut sange in instalaţie şi nesimţire patriotica au devenit peste noapte din directori patroni. Patroni peste saracia palmaşilor.
Au ras tot ce s-a putut rade, au trimis acasa şi şobolanii, bulversaţi ca nu se mai pot ascunde sub ruinele comunismului cu faţa umana.
In instituţiile statului nu au mai fost angajaţi oameni decat pe baza de şpaga substanţiala sau pe baza de pile-cunoştinţe-relaţii, noul lanţ al slabiciunilor atat de corect surprins de Caragiale, cu mai bine de un secol in urma.
Securiştii şi intregul sistem opresiv de dinainte de 1989 au disparut in neant.
S-au teleportat intr-o alta galaxie, alaturi de teroriştii care au ucis sute de nevinovaţi intr-un reportaj transmis in direct de televiziunea naţionala.
Paradoxal, au aparut ca ţapi ispaşitori tot felul de informatori. Patronul gunoaielor securiste a avut grija ca, de la Cotroceni, sa puna cucuveaua sa-i recicleze in oameni de afaceri sau sa-i pensioneze special pentru serviciile aduse ţarii.

Cand a vazut ca Europa nu crede in lacrimi de crocodil energetic de Moscova, s-a gandit bunicuţa ca e vremea ca teatrul absurd, inventat tot de un roman, sa capete alte dimensiuni in eterna şi fascinanta Romanie.
Aşa s-a cocoţat marioneta cu barbişon la carma democraţiei şi a inceput sa arunce cu mucuri de ţigara in stanga şi in dreapta, pentru ca avea buzunarele pline de pe vremea lui Corneliu Coposu.
Aşa a şi inceput epoca de marionete şi clovni sociali, de manelişti şi de analfabeţi cu gura mare şi cu creier atrofiat.
Structura lui Ion Iliescu şi-a vazut in continuare de treaba şi de capitalizarea propriilor buzunare, distrandu-se cu falseturi şi diversiuni de ingropat pe oricine mai incerca sa spuna ceva adevarat.
Degeaba mai apare nebunul satului şi spune adevarul. Apar imediat şi guguştiucii-mancatori-de-cacat-la-televizor. Şi incep sa debiteze ca de fapt nebunul satului a violat o baba prin corespondenţa şi a mazgalit pe un perete o nota informativa pe vremea lui Ceauşescu.
Şi cand vin zece hoţi şi spun ca eşti beat la televiziunile lui Felix şi Nelu Cotrocelu, adica cam 90 % din presa romaneasca, n-ai ce face decat sa te duci acasa şi sa te imbeţi pe bune şi sa scuipi pe toţi maneliştii care a doua zi sunt aşa de deştepţi dupa o emisiune vazuta la TV de parca au citit o biblioteca intreaga.   

Dupa ce Romania a tras in piept o gura de aer de Europa, s-a europenizat brusc şi Bunicuţa, şi-a dat jos basmaua roşie şi i-a suflecat manecile lui Adrian Nastase, i-a taiat unghiile şi l-a pus la vopsit de oua şi la numarat de fonduri europene.
Care, pe langa unii ca Şerban Mihailescu, Ristea Priboi şi Ilie Sarbu, prietenii ştiu de ce, a mai adus şi sange proaspat de Victor Ponta in apropiere, care ar fi mancat absolut orice la comanda Bombonelului Suprem. E nevoie, nu-i aşa, de sacrificii pentru a intra in noua aristocraţie. Nu e indeajuns doar o fuziune cu o viitoare euro-nevasta.
Dar mizeria acumulata de-a lungul timpului a fost greu de ascuns sub preş.
Chiar şi aşa, cu un perdaf de tip sovietic, Adrian Nastase a fost la o aruncatura de baţ sa transforme Romania intr-o bomboniera otravita şi infofolita cu fularul.

Nici bine nu s-a instalat Marinarul la Cotroceni in locul celui care a lasat ca moştenire pentru posteritate cimitire intregi, economic şi social, o mare parte in stare de neidentificare, ca structura lui nea Nelu, ascunsa dupa prostanacul statului, incearca sa-i sape o suspendare televizata marelui jucator de la Cireşica.
Numai ca nu venise criza şi Calin-Popescu Tariceanu, sprijinit parlamentar de PSD, arunca cu banii şi dupa maidanezi, nu numai dupa prostanaci. Şi resturile au mai ajuns şi la talpa ţarii, cat sa fuga greierele şi sa se ascunda printre buruieni.
Ratacind, insa, de la un podium la altul şi de la o nevasta la alta, CP(nl)T şi prostacizatul PSD n-au nici un interes sa vada ca in departare s-au adunat nori negri şi s-a format o tornada care va atinge şi Romania.
De fapt, chiar le prinde bine un astfel de ajutor, dupa ce se trezesc prostacizaţi peste noapte, in reluare, de carmaciul de pe Biruinţa.
Şocul de asta data a fost chiar mai dur, s-a trecut la pontaminarea partidului cu şcoala absolvita la academia de marionete şi clovni sociali a infractorului bugetar milionar de pe Zambaccian.
Şi dupa ce justiţia se mai şi relaxeaza privind telenovele la televizor, nu numai ordine date in direct de Adrian Nastase şi Ion Iliescu, Felix şi camarila lui Adi şi Nelu turbeaza şi ii scoate in strada pe trompetiştii cu buze de revoluţionari.
Pe nimeni nu mai intereseaza ca a fost şi este criza chiar şi in economiile de piaţa cu vechime. Nemulţumiţi ca de foarte mult timp nu şi-au mai putut cumpara cate un jeep in fiecare luna, felixoizii, prostanacii, bombonelele mafiote şi noua generaţie de pontaminaţi se revolta şi ii aşteapta in ungherele parlamentului pe papagalii mai slabi de vezica din tabara adversa, in mare parte gunoaie reşapate.  
Şi toţi s-au impraştiat ca atunci cand tragi cu puşca intr-un stol de ciori prinse in copacii de la Catedrala din Timişoara fara prezervativ.
Crizaţi la propriu, manelizaţi, analfabetizaţi, isterizaţi de desenele animate cu Felix şi Antena, se sapa iar de o suspendare in jungla mioritica.
Pontaminaţii dau impresia ca nici usturoi n-au mancat, nici gura nu le pute.

Şi istoria se repeta. De la celebra duminica a orbului din 1990, romanii sunt puşi in situaţia de a alege nu ce trebuie, ci ceea ce vor alţii.
In timp ce oamenii cu caracter, de onoare, responsabili şi respectabili sunt trataţi ca nişte reziduuri sociale de care nu mai are nimeni nevoie.
A venit 2013 şi mulţimea a ieşit din nou in strada şi striga, cu aceeaşi manie proletara: Nu ne vindem ţara!...
Sa-i lasam pe alţii sa o vanda...