54 lucruri de stiut despre Bocsa

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 05.09.2015 10:44 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# Bocsa are o lungime de 20,2 km si o suprafata de circa 675, 9 ha, reprezentand intravilanul localitatii, suprafata ocupata in mare majoritate de case, cat si din trei cartiere de blocuri.
# Depresiunea Bocsei este reprezentata de urme ale civilizatiei materiale inca din epoca neolitica, apoi in epoca bronzului si a fierului (Coltan, perimetrul dintre Bocsa Romana si Ramna, Valea Godinovei etc.);
# Continuitatea romana a zonei poate fi ilustrata prin exploatarea filoanelor de aur de la Cracul de Aur din Muntii Moravitei, descoperirea unui depozit de 119 monede romane de argint etc.;
# La inceputul Evului Mediu, Bocsa facea parte din districtul Cuiesti, cu centrul administrativ la Cetatea de la ,,Buza Turcului”;
# Inceputul atestarii documentare a Bocsei este anul 1331, localitatea fiind amintita intr-un document de impozitare papala;
# Ocupatia maghiara a districtului Cuiesti s-a produs la sfarsitul secolului XIV si inceputul secolului XV. Din secolul XVI, cetatea isi schimba numele, fiind mentionata de aici inainte Bocsa;
# Prima atestare documentara a Vasiovei apare in anul 1437;
# Bocsa Romana este atestata documentar pentru prima oara in anul 1595;
# Intre 1552-1555, cetatea Bocsei s-a aflat sub ocupatia otomana, fiind subordonata direct beglerbegului de Timisoara. Dupa o stapanire succesiva a cetatii de catre turci, austrieci si maghiarii din Transilvania, in 1695 cetatea Bocsei este distrusa definitiv de catre austrieci;
# 1717 – In registrul localitatilor, Vasiova era formata din 36 de case, aproximativ 102 locuitori; la finele secolului XIX, Vasiova continea 249 numere de casa, iar din punct de vedere confesional, structura populatiei avea urmatoarea compozitie: 109 romano-catolici, 8 greco-catolici, 879 ortodocsi si 38 evrei de rit mozaic;
# Anul 1719 reprezinta anul inceputului metalurgiei la Bocsa (primul cuptor de topit minereu de cupru si fier de la Neuwerk, ridicat de maistrul Friedrich Freiberg);
# 1722 – La Bocsa Montana este ridicata o forja cu trei ciocane, iar la Altwerk o alta forja cu doua ciocane;
# In 1725 la Bocsa Montana se construieste primul cuptor de topit minereul de fier si inca o  forja;
# 1737-1739 – Rascoala antihabsburgica din Banatul Montan care s-a extins si asupra comunitatilor bocsene. Atunci au fost distruse cuptoarele metalurgice de la Altwerk si Florianwerk, romanii localnici aliindu-se cu trupele otomane;
# 1767-1770 – Construirea primului furnal la Bocsa Montana; 1780 – Ridicarea a inca doua cuptoare si doua forje la Bocsa Montana;
# In 1772 se stabilesc limitele teritoriale si de exploatare industriala intre Altwerk, Neuwerk si Florianwerk;
# In 1780, Maria Teresia finalizeaza lucrarile de constructie a unui sanatoriu pentru afectiunile pulmonare datorita proprietatilor curative ale aerului din Bocsa Montana;
# Comunele bocsene, in dezvoltarea lor industriala, au fost afectate de trei valuri de colonisti: 1718-1780, 1801-1850 (in aceste doua etape cei mai multi dintre colonisti proveneau din Stiria), cea de-a treia etapa este predominant maghiara si s-a intins intre ultimele decenii ale secolului XIX si primul deceniu al secolului XX.
# 1825 – Crearea coloniei Kohldorf si a cartierului Magura;
# 1848-1849 – Evenimentele revolutionare au gasit populatia Bocsei alaturi de husarii maiorului Ludovic Asboti impotriva trupelor de granita conduse de generalul austriac Appel. Revolutia a fost infranta in ziua de 24 decembrie 1848 la baricada de la Podul Mic si de la Vasiova;
# 1850 – Din perspectiva administrarii industriale imperiale, Bocsa cuprindea cinci comunitati: Florian sau Hauptwerk, Nepomuk sau Neuwerk, Altwerk, Kohldorf (satul de carbunari), Magura;
# 1855 – Preluarea Uzinelor Metalurgice din Bocsa de catre StEG;
# 1865 – Deschiderea lucrarilor canalului Eruga si a canalului de la Bichistin;
# 1865-1869 – Construirea la Bocsa Montana a doua furnale moderne noi;
# 1870 – Conform recensamantului, Deutsch Boksan impreuna cu Altwerk si Neuwerk insumau 2. 800 de locuitori, ceea ce insemna 460 numere de casa.
# La 1870, StEG-ul amenajeaza la Bründl un perimetru de petrecere a timpului liber (un restaurant, o baza de tir in stil elvetian, strandul Paradis, un iaz cu crapi de pescuit);
# Prima linie de cale ferata a fost tronsonul deschis intre Voiteg si Vasiova – 6 septembrie 1874. Cel de-al doilea tronson a fost deschis in 1892 pe distanta Vasiova-Resita.
# 1880 – Arhitectul A. Diaconovici finalizeaza lucrarile de constructie ale Casei de Economii din Bocsa Montana;
# 1890 – Conform recensamantului, Bocsa Romana cuprindea 524 numere de casa, respectiv 2. 760 locuitori, ceea ce confesional insemna 273 romano-catolici, 41 greco-catolici, 2. 443 ortodocsi si 3 mozaici;
# 1896 – Inchiderea Uzinelor Metalurgice din Bocsa, in special a furnalului inalt de la Bocsa Montana;
# 1898 – Finalizarea lucrarilor primei hidrocentrale de la Bocsa Montana;
# 1898 – StEG-ul construieste Fabrica de unelte agricole din Bocsa Romana, cea care se va extinde si isi va diversifica productia devenind cel mai important agent economic vreme de 100 de ani in spatiul bocsean. De-a lungul timpului, ea va beneficia de mai multe denumiri, precum: I.C.M.M.A., U.C.M.M.A., U.C.M.B., I.C.M.B., C.M.B.-SA;
# 1910 – Electrificarea publica stradala a doua tronsoane din Bocsa Montana si Vasiova
# 1911 – Deschiderea Bancii de Credit si a Postei in localul institutiei Primariei de astazi;
# La 24 noiembrie, Consiliul National Roman Local isi alege delegatii Cercului Electoral Bocsa care ii vor reprezenta pe bocseni la 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia. La Marea Unire, cele trei comunitati bocsene au fost reprezentate de 19 delegati deplini si supleanti;
# 1927 – Michael Francisc Weber modernizeaza tehnologia de macinare de la Bocsa Romana prin instalarea unui motor Deutz de fabricatie germana;
# 1930 – Conform recensamantului, Bocsa Montana avea 313 etnici germani, Vasiova continea 356 etnici germani, in timp ce in Bocsa Romana convietuiau alaturi de romani 113 etnici germani;
# In 1931, printr-o decizie a Ministerului Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, Bocsa Montana este declarata Statiune Balneoclimaterica;
# 1935 – Sindicatul muncitorilor din Fabrica de Masini Agricole construieste voluntar cladirea Casei Muncitoresti de la Bocsa Romana;
# 1936 – Bocsa Montana devine centru administrativ de plasa, sediul unei judecatorii de ocol si a doua protopopiate (unul greco-catolic si altul ortodox);
# In perioada interbelica, Bocsa Montana avea aspect citadin, existand trei restaurante (Lupu, Becker, Unirea), hotelul ,,Cerbul de Aur”, cateva pensiuni, Camera de Credit si Posta.
# Pana la 1943 au existat comunele Bocsa Montana, Vasiova si Bocsa Romana, iar din acel an primele doua comune s-au contopit, formand Bocsa Vasiovei
# 1954 – Se constituie Intreprinderea Miniera Bocsa;
# 1958 – Bocsa inregistra o populatie totala de 10. 919 locuitori;
# Ca urmare a aplicarii Legii nr. 3 din 31 XII 1960, Bocsa Vasiovei s-a unit cu Bocsa Romana, formand orasul Bocsa de astazi
# 1 ianuarie 1961 - ia fiinta orasul de subordonare raionala Bocsa
# 1961 – Se construieste o statie de spalare si sortare a minereurilor feroase si neferoase;
# 17 noiembrie 1968 - face parte din teritoriul judetului Caras-Severin cu resedinta la Resita.
# 1968-1982 – Construirea complexului de locuinte Nufarul (MFA)
# 1972 – I. C. M. B. este dotata cu o moderna Fabrica de Oxigen;
# 1979 – Apogeul sporului demografic, Bocsa inregistrand 20. 885 locuitori;
# 1970-1982 – Crearea Complexului Agroindustrial prin ridicarea unor ferme avicole si de cresterea iepurilor de pe Calea Binisului si Valea Grozei.
# 2002 – Recensamantul populatiei inregistra 16. 857 locuitori, din care: 15. 041 romani, 596 maghiari, 643 romi, 432 germani, diferenta fiind formata din etnici ucraineni, sarbi, cehi, slovaci, turci si evrei.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia orasului Bocsa se ridica la 15.842 de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 16.911 locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (82,43%).
Principalele minoritati sunt cele de romi (3,37%), maghiari (1,8%) si germani (1,05%).
Pentru 10,66% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (69,26%), dar exista si minoritati de penticostali (8,58%), baptisti (4,6%) si romano-catolici (4,39%).
Pentru 10,88% din populatie, nu este cunoscuta apartenenta confesionala. (sursa: Strategia de dezvoltare a oraşului Bocşa 2014 – 2020, INS)