19 lucruri de stiut despre Pischia

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 05.10.2014 16:11 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# 1332 - localitatea este amintita documentar, cu numele Piski, in evidentele papale; prima atestare scrisa il aminteste pe preotul catolic Johannes de Pisky. Trei ani mai tarziu se aminteste un alt preot numit Lukassius de Pisky.
# 1456 - Bencecu de Jos era proprietatea lui Ioan de Huniade;
# sec. XVI-XVII - localitatea decade in timpul ocupatiei turcesti;
# 1724 - incep colonizarile germane, sub indrumarea agentului imperial Brukenteys, de unde si numele Pischiei: Bruckenau;
# 1764 - se aseaza in sat 92 de familii venite din Alsacia si Lotharingia;
# 1771 - o epidemie de holera duce la decesul a 188 de oameni;
# 1914-1918 - Din Pischia participa in primul razboi mondial in armata austro ungara 43 de cetateni germani şi 4 cetateni romani, luptand pe fronturile din Galitia, Albania, Italia.
# 1922-1924 - multe familii germane sarace din Pischia emigreaza in SUA, Canada, Argentina si Brazilia.
# 1936 - in comuna existau scoala primara, cor barbatesc, doua fanfare, moara, doua banci, gara si posta;
# 1945 - sunt ridicati si deportati in Rusia, Ural si Dombas, 167 persoane. In februarie 1945, un nou transport de deportati iau drumul Rusiei. La sfarsitul anului 1945, sunt eliberati si adusi in tara 7 oameni. Au fost deportate in Rusia 180 de persoane si s-au intors in tara 120.
# 1946 sosesc in Pischia 15-16 familii de olteni.
# 2002 - comuna Pischia avea 2820 de locuitori ;
# Populatia stabila la 1 ianuarie 2012 - total = 2958 persoane, din care masculin = 1475 persoane, feminin = 1483 persoane
# Numarul locuintelor la 1 ianuarie 2012 = 1162
# Sate componente: Pischia, Bencecu de Jos, Bencecu de Sus, Murani si Salciua Noua.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Pişchia se ridica la 3.051 de locuitori, in creştere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 3.006 locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (90,72%). Principalele minoritaţi sunt cele de romi (3,47%) şi maghiari (1,28%). Pentru 3,41% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (89,87%), dar exista şi minoritaţi de romano-catolici (3,24%) şi penticostali (2,13%). Pentru 3,47% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.
# Datorita pozitionarii Pischiei pe linia de faliere Est-Vest, care desparte masivul Poiana Ruscai de dealurile Lipovei, se gasesc vulcani noroiosi la iesirea din Pischia catre Fibis.
Acestia se prezinta sub forma unor ochiuri de apa clocotita intr-un crater unic, ce nu poate trece neobservat in pasunea perfect neteda. Pe timp de ploaie craterul se umple cu apa, iar atunci vulcanii devin spectaculosi. Pe vremuri, localnicii din Pischia si din Seceani veneau aici ca sa se vindece de reumatism. Vulcanii noroiosi de la Pischia sunt unici in Campia de Vest si au un potential atractiv crescut.    
# Mlastinile Murani, declarate Arie naturala protejata, reprezinta o zona cu foarte mare potential turistic si face parte din Sit Natura 2000. Este  un loc deosebit de important mai ales pentru speciile de pasari de apa.  
# In patrimoniul Ocolului Silvic Pischia intra si Casa de Vacanta a lui Ceausescu, reconditionata si amenajata cu dotari moderne, un loc de cazare excelent la care apeleaza mai ales turistii straini.    
# In 1928, deputatul Gheorghe Andrasiu vinde parte din averea sa, ia un mic imprumut de la banca si cumpara conacul din Murani.
Documentele vremii arata ca la anul 1472 Murani se afla in proprietatea familiei Muroni, care a avut-o in stapanire pana la anul 1520. Satul a fost locuit de romani sub turci si avea 20 de case.
Conacul se construieste in timpul ocupatiei habsburgice, dupa anul 1781. Proprietarul acestuia este innobilat in anul 1798 si primeste titlul de baron de Muranyi, iar Muraniul devine chiar resedinta de comitat.
Castelul, inaltat pe doua nivele, se afla si azi in mijlocul unui parc de aproape 6 hectare, altadata un parc dendrologic cu bogate specii rare dintre care unele s-au pastrat pana azi.(sursa: Consiliul Judeţean Timiş, INS, Primaria Pişchia)