18 lucruri de stiut despre SASCA MONTANA

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 16.04.2016 13:57 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# 120 - Zona miniera Moldova-Noua-Sasca este denumita „Centum putae” de Tacitus, adica regiunea cu o suta de mine.

# La sud de comuna aproape de drumul spre Moldova Noua, s-au descoperit ceramica, 12 cuie din fier, cinci bucati de minereu de argint, mai multe bucati de pirargirit, mai multe monede romane, datate din epoca romana.
# 1690/1700 - se gasesc si primele insemnari despre localitatile Bogodint, numit Bogotin, Slatina Nera si Sasca Romana, mentionate ca apartinand districtului Palanca (Conscriptio Districtum, ale contelui Marsigli – venetian de origine).
# 1773 - „Am plecat dimineata la 6:30 (la 17 mai 1773) din Biserica Alba si am mers calare de la Slatina prin Sasca, unde se afla mine de arama” – spune imparatul Imperiului Austro-Ungar, Iosif al II-lea, in jurnalul sau de calatorie. „Am vazut acolo trei topitorii (…) castigul anual , scazand cheltuielile, este de 108.000 pana la 110.000 de florini”. „Munca in mine este oarecum anevoioasa (…) ei nu au masini, se lucreaza numai in galerii. Padurile au fost ruinate si taiate in asa hal incat au ramas regiuni insemnate fara un singur copac macar, fusesera odata foarte frumoase” – continua imparatul. „Mii de copaci putrezesc. Lemnul necesar construirii galeriilor se taie chiar si vara, folosinduse adesea cite o bucatica dintr-o tulpina intreaga”. Imparatul mai face observatii privind viata minierilor, modul de administrare, coruptia din administratie.
# 1770 - in localitate existau mine de cupru si trei topitorii cu 12 cuptoare, ocupand locul al doilea in privinta extragerii cuprului in Banat.
# 1780 - Francesco Griselini, in a sa „Incercare de istorie politica si naturala a Banatului Timisoarei”, spunea : „Apoi, trecand peste alti munti (…), se ajunge dupa o ora de drum in valea in care este asezat orasul minier Sasca. Asezarea orasului pe malurile unui parau ce-si varsa apele in Nera, e cat se poate de frumoasa si atragatoare, datorita imaginilor pitoresti pe care natura le ofera cu darnicie calatorului la fiecare pas.”
# In Cronica Banatului, Nicolae Stoica de Hateg, arata ca numai intr-o singura zi, 18 octombrie 1788, la Sasca, turcii „au prapadit vreo 50 de feciori si pe capitanul Iovsila si pe oberlainantul (maiorul) Stanila”.
# 1793/1801 - In cartea sa „System des Metalurgie”, dr. Carsten spune ca, in decurs de 9 ani, Sasca a furnizat argint in valoare de 815 marci. Socotind o marca egala cu 233 grame, rezulta pentru aceasta perioada o productie de 190 kg de argint curat.
# 1869 - inginerul de mine Georg Von Marka, care conducea in acea perioada exploatarile de la Moravicza (Ocna de Fier), vorbind despre exploatarea cuprului la Sasca Montana de catre romani, considera minele de la Sasca Montana ca fiind cele mai vechi din Banat.
# In perioada interbelica Sasca Montana a functionat ca plasa, avand judecatorie, notariat, banca, activitate economica, sociala si culturala infloritoare.
# 1957 - Se reia activitatea de prospectiuni si exploatari geologice IPEG, care a functionat pana in anul 1992, iar din 1972 s-a reluat si activitatea de extractie a minereului de cupru si prelucrare primara la flotatia din Sasca Montana, pana in anul 1998, cand Mina Sasca Montana trece in conservare si apoi inchidere si ecologizare.
# In amonte de Sasca Montana – comuna de care apartine, pe malul stang al Nerei, e situat satul Sasca Romana. Peste munti trece drumul spre Valea Almajului. Vechi centru minier, acest sat a fost cunoscut si ca activ centru al ceramicii banatene. Prima atestare documentara, dupa I.Lotreanu, N.Cornea, C.Suciu, se inregistreaza la finele secolului XVII, 1690. Dupa o monografie locala, asezarea locala ar data din 1446. Indelungatele traditii ale extractiei cuprului, inca din timpul stapanirii romane (cand se presupune ca printr-o despicatura a dealurilor, numita Camenita, trecea drumul roman), argumenteaza vechimea localitatii. Cateva toponime pastreaza in amintire epoca stapanirii turcesti (Cucuiova - un post de paza; Crucea Osmanului, Ochiul Beiului, Caraula).
Vatra veche a satului se crede ca se afla in locul numit Nigaile, pe varful unui deal – Omecile. Apoi, s-a mutat la poalele dealului langa Neral la 1722 s-au asezat colonisti din Oltenia, mai intai in Sasca Romana, apoi mai aproape de mine, in Sasca Noua, ulterior denumita Montana.
# Din soseaua Oravita–Carbunari-Moldova Noua, cu vreo 7 km inainte de Sasca Montana (centrul de comuna) se desprinde drumul spre Slatina Nera. Este atestat documentar in conscriptia din 1690-1700, desi in toata zona exista marturii ale unei istorii mai vechi, inca din epoca romana.
# Bogodinţ e satul e asezat in dreapta Nerei, intre localitatile Slatina Nera, Sasca Romana, Petrilova si Naidas. Apartine comunei Sasca Montana. Prima atestare documentara se intalneste in conscriptia lui Marsigli din 1690-1700. In 1717 avea 34 de familii. Intr-o harta din anul 1772, satul figura cu 99 de familii romanesti. Inainte de 1989 satul avea 124 de familii, majoritate satenilor lucrand in mina din Sasca Montana, IPEG sau ferma CAP.
# Satul Potoc este mentionat documentar din 1367. In 1464 este notat PARAK, dar pe la 1700 denumirea e transcrisa POTOK. Numele provine din apelativul potoc = parau – un apelativ tipic romanesc de origine slava. Denumirea, maghiarizata din 1910, a satului din apropierea Nerei este traducerea toponimul ”Trei Izvoare”. Acestea sunt trei paraiase: Pestera (in centrul satului), Fantana Mare (la sud) si Pestera Potocului (in afara satului). In 1717, Potocul avea 32 de case, iar in 1726 sunt adusi colonisti.
# Cheile Nerei - Beuşniţa alcatuiesc o arie protejata de interes naţional, inclusa in Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturala de tip mixt), situata in judeţul Caraş-Severin, pe teritoriul administrativ al comunelor Sasca Montana şi Şopotu Nou.
Distanţa pe care se intind cheile este de circa 22 km din care aproximativ 20 km de chei propriu-zise, Nera, strabate un defileu, cu aspect de chei, ingust, spectaculos şi absolut salbatic, formand cele mai lungi chei din Romania.
Aici, unde pereţii se inalţa pana la 200 de metri, apa Nerei şi a afluenţilor sai, a sapat şi a format in roca calcaroasa lacuri, canioane, peşteri şi cascade impresionante. O poteca turistica marcata le strabate, dar parcurgerea lor necesita traversarea raului Nera direct prin apa.
In partea estica (dinspre amonte) a cheilor gasim un alt obiectiv turistic, Lacul Dracului, iar din partea vestica se poate ajunge la Cascadele Beuşniţei şi la Lacul Ochiul Beului. De asemenea se mai poate vedea şi canionul Valea Rea.
Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa ocupa zona sudica a Munţilor Aninei şi partea nordica a Munţilor Locvei, ocupand o suprafaţa de 36.364,8 ha ce include 6 rezervaţii declarate şi una propusa.
# Cheile Şuşarei (cunoscute şi sub numele de Cheile Valea Morii) alcatuiesc o arie protejata de interes naţional ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervaţie naturala de tip mixt), situata in Banat, pe teritoriul judeţuli Caraş-Severin.
Aria naturala se afla pe teritoriul administrativ al comunei Sasca Montana, in imediata apropiere a drumului judeţean DJ571,care leaga localitatea Carbunari de Sasca Montana.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Sasca Montana se ridica la 1.593 de locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 1.887 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (91,65%), cu o minoritate de romi (3,89%). Pentru 3,2% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (88,07%), dar exista şi minoritaţi de baptişti (4,9%), penticostali (1,63%) şi romano-catolici (1,57%). Pentru 3,2% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.(sursa: Primaria Sasca Montana, INS, CIMEC, Wikipedia)