PRIMA INJURATURA consemnata intr-un INSCRIS OFICIAL pe teritoriul ROMANIEI!... Cum se injura in 1432?...

Scris de Costin Stefan | Publicat in 09.09.2017 10:24 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Spre deosebire de alte natii, injuratura la romani e parte din limbajul comun.
E mereu colorata, uneori surprinzatoare, mereu inserata in comunicarea romanului mediu, dar nu numai.

Prima atestare documentara a unei injuraturi o intalnim intr-un inscris oficial emis de Domnul Tarii Romanesti Alexandru Aldea, posibil fiu al lui Mircea cel Batran.
Venit la putere sub suzeranitatea regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, se trezeste suspectat de acesta ca ar fi pactizat cu turci.
E interesanta scrisoarea pe care o trimite negustorilor sibieni, plangandu-se ca e suspectat fara vinovatie.
Alexandrul I Aldea a domnit intre anii martie 1431 – decembrie 1436.
Scrisoarea adresata sibienilor e trimisa catre sfarsitul domniei acestuia, probabil 1435.

Şi cine va minţi, sa-i futa cainii muierea şi pe mama-sa...

Alexandru Aldea, Domnul Ţarii Romaneşti, respinge acuzaţia de aliere cu turcii (1432)

„† Io Alexandru, Voievod şi Domn a toata Ţara Ungrovlahiei. Scrie Domnia mea tuturor sibienilor, mari şi mici, multa sanatate, ca unor fraţi ai mei.

Drept aceea, bine sa ştiţi cand m-a trimis Domnul meu, Craiul, in Ţara Romaneasca (Влашкѫ Землѧ), la ocina mea, şi pe seama cui m-a lasat, ca sa-mi fie ajutor in nevoie, niciunul din ei n-a cautat cu ochii la nevoia mea, numai ce i-a invaţat Dumnezeu pe braşoveni, oameni buni, şi au ascultat cuvantul Domnului Crai şi au venit şi au stat cu capetele lor alaturi de mine la nevoie. Pentru ca daca va pieri aceasta ţara şi aceea va pieri şi ţara Domnului meu, Craiului, nu va avea linişte. Şi pentru ca am stat impotriva limbilor pagane, iar voi ne-aţi scornit vorbe rele, ca ne-am fi lepadat de Domnul Crai şi ne-am dat ţara turcilor. Drept aceea, noi slujim Domnului Crai şi Sfintei Coroane. Şi sa ma invredniceasca Dumnezeu sa se apropie Domnul Craiul, ca sa stau alaturi de el; şi cine va minţi, sa-i futa cainii muierea şi pe mama-sa (да кто ще слъгати, да мȢ ебе пьс женѫ и матере мȢ). Eu, daca m-am şi dus la turci, m-am dus pentru nevoia mea şi am facut pace ţarii, cata a ramas şi voua tuturor şi mi-am scos 3 mii de robi, iar voi spuneţi ca vreau sa prad cu turcii ţara domnului meu, a craiului. Sa nu dea Dumnezeu sa prad eu, ci voi sluji Domnului meu, Craiului, şi tuturor creştinilor, cat voi fi in viaţa, dupa cum am fagaduit.

Şi Dumnezeu sa va veseleasca.
† Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu Domn.”

Pe verso: „Tuturor sibienilor” (Сибинцем въсѣм)

Sursa foto: Arhiva Medievala a Romaniei
Sursa traducerii: Documenta Romaniae Historica, seria D. Relaţii intre Ţarile Romane, vol. I (1222-1456), Bucureşti, 1977