GRANITA MILITARA BANATEANA, cea dintai structura administrativa si militara de APARARE impotriva expansiunii OTOMANE...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 13.11.2017 08:17 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

13 noiembrie 1766. Prin decret imperial se stabilesc statutele regimentului de granita banatean.

Regimentul de granita romano-banatean nr. 13 s-a infiintat in anul 1767.
De la infiintare, regimentul a avut mai multe denumiri: 1769 / Regimentul de granita nr. 72;  1775 / Regimentul de infanterie de granita romano-ilir; 1798 / Regimentul de granita valaho-ilir nr. 13; 1838 / Regimentul de granita valaho-banatean nr. 13; 1849 / Regimentul de granita romano-banatean nr. 13.

In domeniul organizarii a cunoscut mai multe stadii, pentru ca in final sa cuprinda: Valea Bistrei, de la comuna Marga pana la Caransebes; culoarul Timis-Cerna (cu vaile adiacente), de la Orsova pana la comuna Svinita; Craina Banateana si Valea Almajului, de la comuna Prigor pana la comuna Lapusnicul Mare.
Din punct de vedere militar, regimentul pe timp de pace a fost organizat pe 12 companii care aveau un numar variabil de comune graniceresti.
Sediile celor 12 companii ce alcatuiau Regimentul Romano-Banatean erau localitatile: Dalboset, Bozovici, Prigor, Petnic, Mehadia, Orsova,Cornereva, Cornea, Teregova, Slatina, Caransebes si Ohaba.

Graniţa militara banaţeana a fost o structura administrativa şi militara a Imperiului Habsburgic, la frontiera sudica şi sud–estica a Banatului, creata treptat, intre anii 1768-1774, cu scop de aparare in faţa ameninţarii otomane.
Graniţa militara banaţeana a ramas sub administraţie militara imperiala (austriaca) chiar şi dupa cedarea Banatului catre Ungaria, pana la desfiinţarea sa, in 1872.
In 1783, a fost inclus in graniţa militara şi oraşul Caransebeş, impreuna cu 12 sate din apropiere.

Inceputurile formarii Regimentului de Granita Romano-Banatean denumit initial Valaho-Banatean, sunt legate de nevoia Imperiului Habsburgic de a-si apara granita cu Imperiul Otoman.
Astfel, inca din anul 1768 s-a inceput organizarea unui batalion romanesc de graniceri in Banat, compus din locuitorii unor sate situate in aceasta zona.
La fel s-a procedat si in zona Clisura Dunarii, unde s-a organizat o unitate militara administrativa ilira cu soldati recrutati dintre romani si sarbi.
In anul 1838, batalionul romanesc si unitatea ilira au fost contopite de Consiliul aulic de razboi din Viena, creandu-se Regimentul Valaho-Ilir.
Din structura acestuia s-a desprins Regimentul Iliro-Banatean cu sediul la Biserica Alba si Regimentul Valaho-Banatean (Romano-Banatean) cu sediul la Caransebes.
(sursa: Arhivele nationale, Wikipedia, gugulani.ro)