CEL MAI MARE CRIMINAL din ISTORIA AMERICANA a avut MAMA din... BANAT! LUMEA ar fi fost mai buna fara TELLER, a spus un LAUREAT al PREMIULUI NOBEL!...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 09.09.2017 07:21 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

La 9 septembrie 2003, la Stanford, in California, SUA, a murit Edward ”Ede” Teller, fizician teoretician american, supranumit „parintele bombei cu hidrogen”.

Ca membru al Proiectului Manhattan a participat la crearea bombei atomice in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Renumele mondial l-a capatat atat pentru rolul in dezvoltarea schemei Teller–Ulam (a bombei cu hidrogen), cat şi pentru indelungata colaborare din cadrul Laboratorului Naţional Lawrence din Livermore, California (LLNL), al carui director şi cofondator a fost.

Profesor la Universitatea George Washington, Universitatea Chicago, Universitatea din California – Davis, Universitatea din California – Berkeley, Laboratorul Naţional Lawrence Livermore (Universitatea din California), Institutul Hoover, University College London, Universitatea Tel Aviv ş.a., Edward Teller a adus contribuţii in fizica nucleara şi moleculara, in specstroscopie (efectele Jahn-Teller şi Renner-Teller) şi fizica suprafeţelor, şi a dezvoltat teoria lui Enrico Fermi privind dezintegrarea beta (sub forma tranziţiilor Gamow- Teller).

Edward Teller s-a nascut la 15 ianuarie 1908 la Budapesta, in imperiul austro-ungar, intr-o familie de evrei.
Tatal, Miksa Teller, era un renumit avocat şi director de banca, originar din Érsekújvár, azi Nové Zámky, in Slovacia.
Mama, pianista, Ilona, nascuta Deutsch, era originara din Lugoj, oraşul in care, se spune, Edward Teller a şi copilarit.
Copilul Ede Teller nu a vorbit pana la varsta de trei ani, bunicul din partea tatalui fiind convins ca nepotul sau este retardat mintal.

Cu o profunda animozitate faţa de comunism şi fascism, la varsta de 18 ani, in anul 1926 a parasit definitiv Ungaria.
Familia a ramas in Ungaria, unde, ulterior, in Holocaustul evreilor din Ungaria, din familia Teller au fost ucişi, in anii 1944-45, un unchi, frate al mamei, şi cumnatul sau, soţul surorii sale, Emmy.
Abia dupa prabuşirea comunismului in Ungaria in 1989, Teller a facut mai multe vizite in ţara lui de origine.

In 1941, a fost naturalizat cetaţean al Statelor Unite.
In toamna lui 1942 a fost cooptat la Proiectul Manhattan, in „Secţia (division) de fizica teoretica” şi in aprilie 1943 s-a mutat la Los Alamos (la inceputul lui 1943 s-a construit laboratorul la Los Alamos, New Mexico).
In 1946, dezamagit de faptul ca nu a primit sprijinul necesar pentru dezvoltarea bombei „Super”, pe care o credea preferabila bombei atomice, Teller a plecat de la Los Alamos şi s-a intors la Universitatea Chicago ca profesor şi colaborator al lui Enrico Fermi şi Maria Mayer.
In 1951, Teller a preluat o idee noua a lui Ulam şi a conceput primul proiect funcţional de bomba cu hidrogen cu putere exploziva de ordinul megatonelor de TNT (dinamita).
Nu se cunoaşte exact şi a ramas controversata distribuţia contribuţiei celor doi colaboratori, cat din ideile lui Ulam şi cat din cele ale lui Teller a dus la crearea „Schemei Teller-Ulam”, baza teoretica a bombei cu hidrogen.
Detonarea lui „Ivy Mike”, prima arma termonucleara construita conform schemei Teller-Ulam, la 1 noiembrie 1952, l-a gasit pe parintele bombei cu hidrogen la Laboratorului de Radiaţii al Universitaţii California, pe care il infiinţase, unde s-a retras, jignit de faptul ca nu i s-a incredinţat conducerea proiectul de construire a bombei.

Laureatul Premiului Nobel pentru Fizica Isidor Isaac Rabi s-a exprimat ca „lumea ar fi fost mai buna fara Teller”.
Grupul punk american Bad Religion, in albumul No Substance, i-a dedicat lui Teller un cantec: „Cel mai mare criminal din istoria americana” (the biggest killer in american history).(sursa: Wikipedia)