Calea ferata TIMISOARA - ARAD s-a construit in 16 luni. Primul tren a circulat la 6 aprilie 1871...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 06.04.2018 17:44 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Calea ferata Timişoara-Arad face parte din magistrala CFR 310 Timişoara - Arad - Oradea care leaga cele mai  importante municipii din vestul Romaniei.
Are o lungime totala de 57 km.
A fost data in folosinţa la data de 6 aprilie 1871.
Este o linie simpla, elecrificata.

Primul proiect pentru realizarea unei cai ferate de la Timişoara la Arad şi mai departe la Budapesta, dateaza  din anii 1843-1844, in zorii construcţiilor de cai ferate in Europa.
Cel care a elaborat ambiţiosul proiect era constructorul de drumuri Friedrich List.
El a imaginat o cale ferata cu vagoane trase de cai, insa proiectul sau nu a intampinat destula susţinere.
Caţiva ani mai tarziu, in 1848, contele István Széchenyi intocmeşte un nou plan, similar celui precedent, dar cu  tracţiune pe locomotive cu abur.
Administraţia maghiara l-a primit, insa nu l-a implementat niciodata.
Dupa aceste incercari temerare de introducere a caii ferate in zona Banatului, a urmat o perioada de stagnare a  proiectelor feroviare in tot Imperiul Austro-Ungar.
Al treilea proiect dateaza din anii 1864 şi a fost realizat de inginerii timişoreni Heinrich Reiber şi Zacharias  Hermann.
Garnizoana de la Arad s-a impotrivit proiectului.
Deşi proiectul nu s-a implementat, el a constituit baza tehnica pe care s-a construit ulterior calea ferata care  sa conecteze Timişoara de calea ferata Arad–Budapesta.

Dupa anul 1867, autoritaţile maghiare intensifica construcţia reţelei feroviare şi relaxeaza cadrul legislativ  pentru a permite extinderea rapida a noilor mijloace de transport.
In acest context favorabil, planurile mai vechi sunt reluate şi perfecţionate de contele Imre Miko, ministru al  comunicaţiilor.
De altfel, el a elaborat un plan detaliat de construcţie a reţelei feroviare ungare, printre care se afla
şi calea ferata Timişoara-Arad.
Un aport important l-a avut generalul paşoptist György Klapka, care şi-a adus sprijinul politic necesar
trecerii prin Parlament a legii de construcţie.
Astfel, in 1868, Dieta de la Budapesta adopta Legea 38/1868, care aproba construcţia segmentului de cale ferata  Timişoara - Arad şi dispune concesionarea catre o societate anonima particulara care urma sa se constituie in  acest sens şi care sa se ocupe de construcţia ei.

Construcţia propriu-zisa incepe la 3 decembrie 1868, in lungime de 57,2 km, fiind concesionata unei societaţi  particulare.
Lucrarile au durat 16 luni şi inaugurarea liniei a avut loc la data de 6 aprilie 1871.
Primele trenuri pe aceasta secţie erau trenuri mixte avand in compunere doar cateva vagoane de calatori, viteza  comerciala nedepaşind 16-25 km/h.
Ele erau remorcate de locomotive cu 3 osii cuplate (categoria III, seria MAV-335) construite intre anii 1869- 1870 de fabrica austriaca G. Sigl Lokomotiv & Maschinen Fabrik din Wiener Neustadt.
Conducerea liniei intra in competenţa juridica a Asociaţiei feroviare din Regiunea Tisa.
Primele trenuri care au circulat pe aceasta ruta aveau in componenţa lor numai cateva vagoane de calatori. 

Viteza comerciala nu depaşea 25 km/h.
In perioada comunista, autoritaţile au pornit un program masiv de electrificare a principalelor magistrale  feroviare din ţara.
Acest lucru era de o importanţa critica pentru modernizarea cailor ferate.
Prioritare eraMu agistrala CFR 900 Bucureşti-Orşova-Caransebeş-Timişoara Nord şi Magistrala CFR 200 Bucureşti- Deva-Arad-Curtici.

Linia Timişoara - Arad face legatura intre aceste doua magistrale şi ca atare a fost şi ea  inclusa in planul de electrificare.

Electrificarea s-a facut de la sud spre nord, astfel ca linia Craiova-Orşova era electrificata in 1969,  segmentul Orşova-Caransebeş-Reşiţa, la 20 iulie 1971, segmentul Caransebeş-Timişoara in anul 1974.
In 1975, s-a electrificat şi tronsonul Timişoara-Aradu Nou (terminat in 15 septembrie).
Electrificarea a continuat pana la gara Curtici-Lőkösháza/Leucuşhaz pe 19 decembrie 1975.(sursa: Wikipedia)