A fost PRIMAR al TIMISOAREI, a organizat ARMATA NATIONALA a ARDEALULUI si BANATULUI si a fost supranumit... TITANUL CINSTEI

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 20.10.2017 08:15 | Publicat in DOCUMENTAR | Tipareste pagina

Gheorghe Domaşnean s-a nascut la 20 octombrie 1868, in Mehadia, pe atunci in imperiul austro-ungar.
A fost un general in armata austro-ungara, apoi general de divizie in Romania, politician şi primar al Timişoarei.

Tatal, Iancu din Petnic, avea gradul de caporal in compania a V-a din Mehadia a regimentului de graniţa banaţean.
Mama a fost Ana, dintr-o familie din Globurau.
A frecventat şcoala elementara din Orşova, apoi o şcoala reala militara inferioara din Eisenstadt şi şcoala reala militara superioara din Biserica Alba.
Cu ajutorul generalului Traian Doda a fost primit la Academia Militara Tereziana din Wiener Neustadt, pe care o va absolvi ca şef de promoţie.
Dupa absolvirea academiei a fost repartizat in anul 1890 ca locotenent, la dorinţa lui, in regimentul de infanterie graniceresc nr. 43 din Caransebeş, de unde a fost trimis la Şcoala de Razboi din Viena, pe care a terminat-o pe primul loc.
De la regimetul nr.43, avansat in mod excepţional la gradul de capitan, a fost trecut in cadrul Statului Major al Armatei Imperiale şi Regale la Biroul de Operaţiuni pe 1 noiembrie 1900.

La 12 martie 1906, ofiţerul a fost avansat la gradul de maior al Statului Major şi mutat la fortareaţa Riva del Garda.
De acolo s-a inapoiat pe 20 martie 1911 la Viena, unde a preluat un post in departamentul nr. 5 al Ministerului Imperial şi Regal de Razboi.
A fost numit locotenent-major la 1 mai 1911 şi şef al departamentului nr. 5 la 21 octombrie al anului.
A fost ridicat la rangul de colonel la 1 noiembrie 1913.
A fost decorat cu Crucea de Cavaler al Ordinului Franz Joseph.

De la 14 aprilie 1914 pana la sfarşitul razboiului, a fost şeful de stat major al Armatei a 10-a.
A fost onorat ca Cavaler al Ordinului Imperial Leopold de clasa a 3-a şi cu Crucea de Merit Militar de clasa a 3-a, ambele premii cu decoraţie de razboi.
Ofiţerul a fost ridicat la rangul de general-maior (Generalmajor) la 1 august 1917 (cu rang din 7 septembrie al anului).
A mai luptat de la 15 iunie 1918 pana la sfarşit pe frontul din Tirol.
Generalul fost pensionat la 1 ianuarie 1919.

Dupa razboi, Domaşnean a intrat in serviciile militare romaneşti la gradul de general de divizie şi s-a pus la dispoziţia Consiliului Dirigent de la Sibiu, condus de Iuliu Maniu.
I s-a incredinţat misiunea de a proceda la organizarea armatei naţionale a Ardealului şi Banatului.
In aceasta calitate a organizat patru divizii romaneşti, precum şi jandarmeria din Banat şi Transilvania.
Cand armata romana a intrat in Ardeal, generalul Domaşnean era şef al Statului Major al armatei din noile provincii.
L-a susţinut pe Ioan Boeriu de Polichna in campania impotriva Ungariei.
A refuzat propunerea generalului Constantin Cristescu, şef al Marelui Stat Major al Armatei Romane, de a avea funcţia de a fi Subşeful lui, preferand sa ramana in Ardeal, trecand la comanda Diviziei a 19-a de la Timişoara.
S-a retras din serviciul militar activ la sfarşitul anului 1920 şi a fost decorat cu Ordinul Coroanei Romaniei in clasa de Mare Ofiţer.

Dupa demisia din armata, a fost ales preşedinte al Comunitaţii de Avere din Caransebeş.
A inceput sa se intereseze de politica şi a fost ales primar al municipiului Timişoara, in perioada 9 martie 1929 pana la 23 decembrie 1929.
Se spune ca a avut o seama de realizari de interes obştesc: mutarea liniei ferate Timişoara – Buziaş ce traversa oraşul, terminarea lucrarilor cladirii Capitol, destinata iniţial „Filarmonicii“, susţinerea infiinţarii Episcopiei, devenita ulterior mitropolie şi construirea catedralei.
Pe perioada cat a fost primar, nu a pretins nici o retribuţie, mulţumindu-se cu pensia militara.
Un ziar maghiar se pare ca l-a numit chiar ”Titanul cinstei”.
La 30 noiembrie 1930, i s-a conferit titlul de „Cetaţean de Onoare” al Timişoarei.
A finanţat publicarea revistei Analele Banatului şi ridicarea statuii pentru Pavel Vasici- Ungureanu.
Prin Inalt Decret Regal cu nr. 1142/14 din 3 aprilie 1931, regele Carol al II-lea i-a conferit generalului Ordinul „Ferdinand I” in grad de comandor.

Gheorghe Domaşnean a murit la 18 septembrie 1940, la Timişoara, şi a fost inmormantat in Cimitirul de pe Strada Cosminului. (sursa: Wikipedia)